La începutul lunii aprilie, în apropiere de Salonic, forţele de ordine elene au fost nevoite să recurgă la gaze lacrimogene pentru a-i împiedica pe refugiaţi să treacă graniţa spre Macedonia de Nord.
Migranţii sperau să ajungă astfel în Europa Centrală şi de Vest. Tentativa lor a fost determinată de o serie de ştiri false, răspândite în reţelele de socializare, potrivit cărora frontierele spre Macedonia de Nord şi Albania ar fi deschise.
Aproximativ 2.000 de persoane au dat crezare zvonurilor, pornind spre graniţele din nordul Greciei. După trei zile, şi ultimii migranţi au abandonat demersul şi au revenit în centrele de refugiaţi.
Mulţi dintre cei 70.000 de migranţi care se află în Grecia şi în Balcanii de Vest vor să-şi continue drumul spre nord, dar se află în faţa a numeroase obstacole.
Deja cu ani în urmă, Macedonia de Nord şi Ungaria au ridicat garduri din sârma ghimpată la frontierele sudice pentru a stopa calea refugiaţilor. Şi Bulgaria a luat măsuri drastice contra refugiaţilor, după cum se ştie. Organizaţii umanitare şi Comisia Europeană acuză Sofia de încălcări grave ale drepturilor omului. Toate acestea au avut drept urmare formarea unei rute alternative la cea "balcanică", folosită până acum.
Grecia
Punctul de pornire al refugiaţilor este pe mai departe Grecia. Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie a ONU (IOM), în Grecia s-ar afla în jur de 60.000 de refugiaţi, cazaţi în centre şi locuinţe speciale. Organizaţiile umanitare critică adesea condiţiile de cazare din aceste centre aflate pe insulele elene din apropierea coastei turceşti. Spaţiul aflat la dispoziţie, subliniază acestea, este prea mic, iar accesul la apă şi toalete curate lasă de dorit.
De la încheierea acordului dintre UE şi Turcia, în primăvara anului 2016, privind mai buna supraveghere a frontierelor maritime, mult mai puţini refugiaţi au reuşit să ajungă în Grecia prin estul Mediteranei.
Anul trecut, anunţă Frontex, agenţia europeană de protecţia frontierelor, au reuşit totuşi să ajungă în Grecia 34.000 de refugiaţi. Iar în acest an, potrivit IOM, cifra migranţilor a ajuns deja la 5.600. Odată cu încălzirea vremii, se aşteaptă ca numărul persoanelor care iau calea riscantă a traversării Mediteranei să crească.
În 2018, în această tentativă şi-au pierdut viaţa 174 de oameni. Şi în acest an s-au înregistrat deja peste zece morţi. Chiar la începutul lui aprilie au fost descoperite pe ţărmul insulei elene Rodos trei cadavre.
Bosnia-Herţegovina
Deoarece migranţii fără viză de intrare nu mai pot trece graniţele dintre Grecia şi Macedonia de Nord şi dintre Serbia şi Ungaria, a luat naştere o rută alternativă prin Albania şi Bosnia-Herţegovina spre Croaţia. În statele din Balcanii de Vest se află aproximativ 10.000 de refugiaţi, dintre care în jur de 4.000 în Bosnia, după cum relevă un raport IOM. E o dovadă a faptului că ruta refugiaţilor s-a modificat înspre nord.
Guvernul bosniac se aşteaptă la o creştere în continuare a numărului de refugiaţi care treversează teritoriul său în drum spre spaţiul UE.
Ministrul bosniac pentru Securitate, Dragan Mektic, a deplâns într-un interviu acordat agenţiei de ştiri AFP "escaladarea problemei migraţiei". Anul trecut, Uniunea Europeană a pus la dispoziţia Bosniei aproximativ nouă milioane de euro pentru cazarea refugiaţilor. Frontiera care desparte Bosnia de Croaţia e lungă şi parţial muntoasă.
Amnesty International critică modul dur în care poliţia de frontieră croată îi tratează pe refugiaţi. Aceştia ar fi trimişi înapoi în Bosnia, fără a li se acorda posibilitatea de a depune o cerere de azil. "Mulţi au relatat că au fost bătuţi, intimidaţi şi că li s-au furat documentele de călătorie şi telefoanele mobile", s-a menţionat într-un raport publicat în luna martie. Şi Croaţia a respins anterior astfel de acuzaţii.
Albania
În drumul migranţilor din Grecia spre Bosnia se află Albania, unul din cele mai sărace state europene. An de an, aproximativ 20.000 de albanezi depun cerere de azil în Uniunea Europeană. De când s-a conturat ruta alternativă a refugiaţilor, poliţia albaneză şi-a intensificat măsurile de arestare a refugiaţilor ilegali. În 2018 numărul acestora s-a ridicat, conform IOM, la 3.400 - spre deosebire de 750, în anul 2017.
Relatările presei, potrivit cărora în Albania ar urma să fie înfiinţate centre pentru refugiaţii salvaţi din apele Mediteranei, nu au fost confirmate. În schimb, Tirana a ratificat la începutul anului un acord cu agenţia UE Frontex, care să înlesnească stoparea migranţilor ilegali la frontiera albano-elenă. Un acord similar a fost încheiat de Frontex cu Muntenegru.
Macedonia de Nord şi Bulgaria
De când Macedonia de Nord şi-a închis, pentru migranţi, graniţele cu Grecia, în centrele de refugiaţi continuă să domnească liniştea, relatează redacţia macedoneană a DW. Potrivit IOM, în momentul de faţă, în aceste centre se află doar 35 de migranţi.
Din cauza ciocnirilor dintre refugiaţi şi poliţie în Grecia, Bulgaria şi-a intensificat paza la frontiere, după cum a anunţat ministrul de Interne de la Sofia. Tratamentul dur aplicat migranţilor de către autorităţile bulgare a avut efect: în 2015 şi apoi 2016 au solicitat în Bulgaria azil câte aproximativ 20.000 de migranţi. În 2018, numărul acesta s-a diminuat la 2.500, după cum informează agenţia naţională pentru refugiaţi.
