Termenul pentru înscrierea alegătorilor din străinătate pentru alegerile prezidenţiale a fost prelungit săptămâna trecută cu patru zile, până la 15 septembrie, din cauza numărului mic de persoane care s-au înscris până la termenul inițial. Dar chiar și așa, număru celor interesați nu este foarte mare.
Prin înregistrarea pe portalul votinstrainatate.ro, cetăţeanul român cu drept de vot care se va afla în străinătate în ziua votării pentru alegerile prezidențiale, indiferent de motiv, solicită organizarea unei secţii de votare în localitatea şi statul unde vrea să voteze, indică Autoritatea Electorală Permanentă.
În această categorie s-au înregistrat diar 38.944 de alegători, conform datelor de pe site-ul AEP, în ciuda faptului că numai în Europa trăiesc sau muncesc cel puțin două-trei milioane de români.
Prin înregistrarea ca alegător prin corespondenţă, cetăţeanul român cu drept de vot, care locuieşte în străinătate şi deţine documente valabile de şedere din partea statului respectiv, solicită transmiterea prin poştă a documentelor de vot la adresa sa de corespondenţă.
Pentru votul prin corespondenţă s-au înregistrat doar 41.003 persoane.
Aceasta în condiţiile în care, la alegerile europarlamentare din 26 mai, la cele 441 de secţii de votare din străinătate au votat 375.219 alegători, la unele secţii formându-se cozi enorme. Oamenii au fost nevoiți să aștepte ore în șir la coadă, pentru că secțiile de votare organizate de Ministerul de Externe dispuneau de prea puține ștampile față de numărul de alegători care s-au prezentat.
Lipsa de încredere în stat, o explicație
Sociologul Barbu Mateescu a declarat pentru Newsweek România că problema din spatele „deficitului” de persoane înscrise constă în faptul foarte mulți din românii plecați în afară nu au auzit de posibilitatea de a se înscrie pe portalul votinstrainatate.ro „Nu toată diaspora e online și nu toată diaspora online a aflat”, a menționat sociologul.
Practic, nu a existat o strategie de promovare coerentă și nici campanii de comunicare elaborate, care să ajungă la cât mai mulți români. Din contră, ministrul Finanțelor, Orlando Teodorovici, a fost acuzat că i-a speriat pe românii din străinătate cu o inițiativă ca aceștia să se înscrie în Spațiul Privat Virtual al ANAF.
„Cetăţenii romani din diaspora nu au încredere în autorităţile româneşti şi în faptul că datele lor nu vor fi folosite în alte scopuri. Cota de încredere în instituţiile statului e la nivel de avarie. La asta se adăugă declaraţiile prost comunicate ale ministrului de finanţe, Orlando Teodorovici, cu încercările sale repetate de a impozita cetăţenii stabiliţi în alte ţări.
Pe de altă parte, experienţele cu Poşta Română, tot o instituţie a statului, sunt destul de nefericite şi probabil oricine a trimis scrisori sau pachete cunoaşte rată scăzută şi problemele de ajungere la destinaţie”, a declarat, pentru Newsweek România, Dana Hering, care locuiește în prezent în Suedia.
Oamenii vor să fie siguri că stampila pusă de ei pe buletinul de vot va fi contabilizata corect, afirmă aceasta. Dana Hering crede că, totuși, un progres există.
„Faţă de încercarea iniţială de vot prin corespondenţa s-au înscris destul de mulţi cetăţeni, e drept că jumătate dintre cei înscrişi au dorit înfiinţarea unor secţii de votare deschise în zone care au densitate şi comunităţi mari de romani
Dacă procesul se va desfăşura corect, fără probleme, probabil că oamenii se vor înscrie, pe viitor, într-un număr mai mare. Votul prin corespondenţa trebuie să rămână una dintre opţiuni şi probabil ar trebui extins şi în ţară”, a menționat Dana Hering.
Primul tur al alegerilor prezidenţiale este programat în 10 noiembrie, iar românii din străinătate au la dispoziţie datele de 8, 9 şi 10 noiembrie pentru a vota. Similar, pentru turul al doilea, programat să se desfăşoare în 24 noiembrie, datele de vot pentru diaspora sunt 22,23 şi 24 noiembrie.
