Mâine, Biserica Ortodoxă Română prăznuiește Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor. Tot mâine, 13 iunie, Biserica o prăznuiește pe Sfânta Muceniţă Achilina. Ce superstiții și tradiții au românii în ziua de joi?
Înălţarea Domnului
Înălţarea Domnului este sărbătorită în acest an în ziua de 13 iunie, la 40 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paşti). Biserica sărbătoreşte Înălţarea într-o zi de joi, înainte de Cincizecime-Rusalii, începând din secolul al IV-lea.
După Învierea Sa din morţi, Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, S-a arătat de mai multe ori femeilor mironosiţe (femeile purtătoare de mir) şi ucenicilor Săi. Aşa s-au încredinţat aceştia că El este Fiul lui Dumnezeu cu adevărat şi că a trebuit să pătimească pentru mântuirea oamenilor.
Citește și: Blestemul lui Jim Caviezel, actorul care l-a jucat pe Iisus Hristos. Ce controverse a stârnit?
La 40 de zile de la Învierea Sa i-a dus pe ei afară din Ierusalim, pe Muntele Măslinilor, aproape de Betania " (...) şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat. Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Şi erau în toată vremea în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu. Amin" (Luca cap. 24; 50-53).
Prin Înălţare, Hristos a împlinit misiunea pe care a avut-o de la Dumnezeu-Tatăl: să vină în lume, să Se nască, să trăiască, să sufere, să moară şi să învieze.
Citește și: De ce este foarte important Potirul pentru credincioși. Un părinte a trecut cu el printr-un zid
Răscumpărarea lumii prin întrupare, pătimire, moarte şi Învierea Fiului lui Dumnezeu, cum zice Evanghelistul Ioan: „Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unu-Născut l-a trimis în lume ca să răscumpere lumea prin El" (Ioan 3, 16), a fost împlinită prin înălţarea la cer a Mântuitorului Hristos.
El a luat pârga naturii noastre, adică natura omenească în desăvârşirea ei, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, şi a dat-o iarăşi Tatălui, făcând ca un lucrător de pământ care aduce lui Dumnezeu pârga roadelor, ca prin aceasta Dumnezeu să binecuvânteze tot câmpul.
Hristos a adus Tatălui pârga naturii omeneşti, şi Tatăl a admirat jertfa, şi pentru vrednicia Celui ce a adus jertfa, şi pentru însăşi curăţia jertfei. Aşa că Tatăl a luat-o cu mâinile Sale şi a pus-o lângă Sine, zicând: „Şezi de-a dreapta Mea" (Psalmul 109, 1).
Citește și: Misterul Evangheliei, vechi de peste 1.500 ani, de care Vaticanul se teme. Ar schimba toată istoria
Dumnezeu Se mâniase pe noi, şi noi ne abătusem de la Dumnezeu, arată Sfântul Ioan Gură de Aur. Dar între aceste două părţi, a intervenit Hristos şi le-a împăcat.
S-a făcut El mijlocitor: „Pedeapsa pe care noi o meritam de la Tatăl, El a luat-o asupra Sa; din partea lui Dumnezeu El a suferit pedeapsa, din partea omenirii celei învrăjbite cu Dumnezeu - ocara", spune Sfântul Părinte.
Citește și: Care sunt cele şapte "trepte" pe care oamenii trebuie să le urce pentru a-şi sfinţi viaţa
Căci a luat asupra Sa şi ocara ce vine de la oameni, potrivit psalmistului care spune: „Ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine au căzut asupra mea" (Psalmul 68, 11).
După Înălţarea la cer, Apostolii au devenit martorii Lui Hristos, propovăduind Evanghelia din Ierusalim până în Palestina şi în ţările şi centrele din Marea Mediterană: Antiohia, Corint, Efes, conform surselor citate de Agerpres.
Ziua Eroilor
Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte la Înălţarea Domnului şi ziua de pomenire a eroilor neamului românesc.
Pomenirea eroilor la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920.
Această decizie a fost consfinţită ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 1999 şi 2001, conform Agerpres.
Sfânta Muceniţă Achilina
Sfânta Muceniţă Achilina este pomenită în calendarul creştin ortodox în ziua de 13 iunie.
A fost fiica unui înalt funcţionar, Eutolmie, şi a trăit în Palestina, în timpul împăratului roman Diocleţian (284-305).
Sfânta Muceniţă Achilina era botezată şi propovăduia credinţa în Hristos pentru fetele de vârsta ei, care crescuseră împreună cu ea, învăţându-le să se ferească de idoli.
A fost pârâtă că este creştină guvernatorului Volusian și a fost adusă la judecată când avea vârsta de 12 ani, mărturisind numele lui Hristos. Pentru aceea a fost bătută şi pătrunsă prin urechi cu ţepi de fier arse, atâta cât i-a dat şi sângele pe nări, şi i s-a încins tot capul de arsură.
Torturată, Sfânta Achilina a căzut ca moartă iar călăii săi, convinşi că a murit, au ridicat-o şi au aruncat-o în afara cetăţii. Noaptea a venit însă îngerul Domnului şi i-a vindecat toate rănile.
Citește și: Preotul Vasile Ioana răspunde: Este păcat să speli sau să coși de Sărbători sau duminica ?
Îngerul a trimis-o sănătoasă la palatul guvernatorului, ca dovadă că cel pe care l-a mărturisit, Iisus Hristos, are toată puterea în cer şi pe pământ.
Îngrozit de vederea celei pe care o credea moartă, guvernatorul a chemat slujitorii şi le-a cerut să o reţină până dimineaţa.
Guvernatorul a ordonat să îi fie tăiat capul Sfintei Achilina, iar aceasta a murit înainte ca sabia călăului să o lovească, conform surselor citate de Agerpres.
Superstițiile românilor în zilele de joi
Conform tradiției populare, Joia ar locui printre nori, în ceruri (Constanța, lași, Olt), în păduri netaiate și păzite de fecioare (Tutova), de unde își manifestă puterea miraculoasă asupra holdelor, vitelor, bolilor
Joia era, în secolul al XIX-lea, respectată ca o zi de sărbătoare, în Maramureș și Bucovina erau interzise șezătorile, în schimb devenea slobodă pentru nunți și în general, pentru dragoste.
Sărbătorile și obiceiurile calendaristice sprijină ipoteza că joia a funcționat în spațiul carpato-danubiano-pontic ca sărbătoare a săptămânii, dedicată cultului și odihnei, singură sau alături de duminică, potrivit radiounirea.ro.
Pentru că purta numele lui Jupiter, zeul roman al cerului și al trăsnetelor, țăranii au pus ziua sub protecția Sfintei Joi, apărătoarea recoltelor de ploile cele rele și au început să-și boteze vitele cu numele de Joiana, pentru a le feri de fulger.
În calendarul popular existau acum un secol „joile oprite”, zile în care ţăranii nu munceau.
Joia e bine să te tunzi, la fel şi să-ţi speli părul. Se spune că femeile care țin cont de acest obicei vor avea un păr sănătos și bogat, iar cele care nu se îngrijesc de el în această zi, vor avea parte de probleme mari cu podoaba capilară.
Citește și: Ce trebuie nu faci în ziua de miercuri pentru a-ți merge bine. Altfel atragi ghinionul
Este o zi în care suntem mai joviali, mai veseli, mai optimiști, deci poate fi un moment bun pentru a ne întâlni cu cei dragi, pentru a ne distra, pentru a ieși cu prietenii.
Orele bune ale zilei de JOI sunt între 13.30-15 și rele între 9-12.30, conform delalumeadunate.ro.
Citește și: Cum treci de ”ceasurile rele” de marți. Superstițiile românilor despre ghinionul din această zi
În această zi este bine să stai alături de persoana iubită sau chiar să vorbești cu cel despre care crezi că ți-e alesul și să-i mărturisești sentimentele tale. Se spune că orice încercare făcută azi în scop sentimental va fi cu succes.
Citește și: Ce să faci în ziua de luni să îți meargă bine toată săptămâna. Ți se îndeplinește orice dorință
Tot azi este bine să o ceri în căsătoria pe aleasa inimii tale și să faceți planuri de nuntă. Orice plan făcut azi va fi dus la sfârșit cu bine și va avea doar efecte pozitive.
