Pe 29 iunie, Biserica îi prăznuiește pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Care este povestea celor doi mari sfinți și ce nu ai voie să faci sâmbătă?
Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel are cruce roșie în calendarul creștin ortodox. De sărbătorile cu cruce roșie nu se spală, nu se calcă, nu se face treabă în gospodărie. În general, creștinii se feresc să facă treburi care nu sunt absolut necesare.
SĂRBĂTOARE 29 IUNIE, cruce roșie. Ce nu ai voie să faci sâmbătă? Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Păcatul apare atunci când săvârşim o lucrare care nu este absolut necesară în zi de sărbătoare, dintr-o rea intenţie, conştienţi fiind că încălcăm nişte îndrumări ale Bisericii, scrie doxologia.ro. În zilele de sărbătoare se merge la biserică.
Citește și: Sfinții Petru și Pavel. Peste 500.000 de români își sărbătoresc onomastica. Tradiții și superstiții
Această sărbătoare este precedată de un post care nu are o durată fixă, pentru că începutul său este calculat în funcție de data Paștelui din acel an.
Anul acesta, postul Sfinților Petru și Pavel a început pe 24 iunie, de Rusalii, și ține până pe 29 iunie.
Citește și: Rusaliile, sărbătoarea care încheie ciclul pascal. Tradițiile și superstițiile românilor
Peste 500.000 de români își sărbătoresc onomastica sâmbătă, 29 iunie, de Sfinții Petru și Pavel.
Superstiții și obiceiuri de Sfinții Petru și Pavel
În calendarul popular, în ziua de 29 iunie se prăznuiau Moșii de Sânpetru, o zi cu multe tradiții și superstiții. Se dădeau de pomană colivă, miere, lumânări, nuci și mere. Se zice că din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.
Sânpetru de vară indică și miezul verii agrare sau perioada secerișului. Sfântul Petru este cunoscut și ca patronul agriculturii sau răspunzătorul de recolte. Acum este un bun prilej pentru gospodari să calce ceapa și usturoiul, pentru a avea roade din belșug.
Pentru a fi ferit de cele rele, în ziua de Sânpetru, se purta usturoi și pelin în buzunare.
Se zice că Sfântul Petru se poate supăra pe cei ce nesocotesc această zi de sărbătoare și poate arunca cu tunete și grindină peste culturi.
Citește și: Recunoașteți personajul? Actorul ce a îmbrăcat haina de preot. Totul a venit pe baza acestei dureri
Nu este bine să scuturi merii înainte de 29 iunie, căci poate cădea cu grindina peste holde.
Pentru a nu se înmulți pistruii și petele de pe față, oamenii se spălau cu apă la miezul nopții, când cântă cocoșii.
Femeile nu ar trebui sa mănânce mere până în această zi, pentru a se feri de boli.
Dacă va tuna în ziua de Sânpetru, nucile sau alunele nu vor avea miez și vor fi veirmănoase.
Oamenii nu au voie să muncească, nici la câmp, şi nici în gospodărie. În această zi nu se spală, nu se aruncă gunoiul din casă.
Se zice că de Sânpetru apar licuricii, care le arată calea celor rătăciți în păduri. Se crede că licuricii apar când plesnește Sfântul Petru din bici.
Pe vremuri în prima duminică după Sfinții Apostoli Petru și Pavel se ținea și Târgul de fete în ținutul Muntelui Găina, din Munții Apuseni. Odată cu introducerea calendarului gregorian în stil nou acesta tradiție are acum loc în cea mai apropiată duminică dedicată Sfântului Ilie, scrie traditii-superstitii.ro.
Ce să nu faci în ziua de sâmbătă. Superstițiile românilor
Pe lângă superstițiile de sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel, tradiția populară e plină de superstiții legate și de ziua de sâmbătă.
Se spune că sâmbăta este mai mare față de celelalte zile din săptămână.
Citește și: Noaptea de Sânziene, când se deschid Cerurile. Tradițiile și superstițiile românilor pe 24 iunie
Se spune că sâmbăta, fiind ultima zi din săptămână, nu e bine să începi un lucru nou și nici să nu pleci la drum. De asemenea trebuie să fii atent la multe semne care îți pot spune ce ți se va întâmpla într-un anumit timp.
Conform tradiției populare, raiul numai sâmbătă e deschis și atunci sufletele intră. Sâmbătă dimineața, pe la răsăritul soarelui, când prind cucoșii a cânta, raiul se deschide și sufletele intră, iar iadul se închide, căci dracii nu pot suferi să audă cucoșii cântând. Iadul numai cât sâmbăta și duminica e închis.
Citește și: Ce se întâmplă în noaptea de Sfântul Gheorghe. Superstițiile de groază în care cred românii
Sâmbăta e femeie (doar uneori, bărbat). Sâmbăta e mai mare cu un ceas ca celelalte zile. Sâmbătă să nu începi niciun lucru, nici la drum să nu pornești în vreun interes, că sâmbăta e a moarte. Strai să nu-ți începi, că nu ajungi să-l porți, mori.
Dacă strănută cineva sâmbătă dimineața, nu va sfârși lucrul ce și-a propus. Ce dai în ziua ei, vezi pe ceea lume.
Sâmbătă orișice dai e pomană. Pomană să faci toată sâmbăta, dar dacă n-ai făcut sâmbăta, nu-i primit. Dracii se fac din măturătura de sâmbătă, din gunoiul acela și din cenușa pe zolniță ce-o aruncă femeile sâmbăta. Cine țese sâmbătă seara, nu are noroc la vite. Sâmbătă e sfârșitul săptămânii, adică sfârșitul.
Citește și: Ce trebuie să faci în ziua de joi pentru a avea noroc în dragoste. Românii respectă acest ritual
Sâmbăta nu se unge, nici se văruiește. Sâmbătă să nu zici nimănui, văzându-l îmbrăcat în straie noi: „Porți sănătos!”, că-i dorești moarte.
Sâmbătă dimineața să nu mături și să nu mănânci. Când mănânci sâmbăta nespălat, nu se apropie îngerul patruzeci de zile de tine. Semănatul cânepii trebuie să aibă loc sâmbăta.
Sâmbătă seara nu se dă nimic din casă. Apa în care se spală pruncul sâmbătă seara nu se aruncă afară.
Citește și: Ce se întâmplă dacă lucrezi când e cruce neagră în calendar. Semnificația acestor sărbători
Gura cămășii nu se taie, nu se gurește și nu se urzește sâmbătă și marți, pentru că e rău de moarte. Să nu gătești hainele sâmbăta, să lași măcar o cheotoare negata, că nu-i bine pentru sănătate.
Să nu tai sâmbătă niciun fel de animal.
Semănatul cânepii trebuie să se facă sâmbăta („sâmbăta e a cânepii”), numai rar luni și în niciun caz marți, doarece ar fi rău de viscole, ploi și furtuni, scrie radiounirea.ro.
Citește și: Legenda apei vindecătoare de la Mănăstirea Ghighiu cu hramul Izvorul Tămăduirii. Cum a fost găsită
Sâmbătă se postește pentru dușmani. Sâmbătă se face de dragoste. Fetele mari pun sara (mai ales sâmbăta) unt la cumpăna fântânei, ca să se uite lumea la ele ca la fântână. Cine are gușă, sâmbătă seara, când toacă popa de vecernie, să ieie un băț de alun, să se bată peste gușă cu el de trei ori, dacă vrea să-i treacă, și să zică: „Popa toacă, gușa seacă!”
Ca o fată să fie jucată de un anumit flăcău și apoi luată de el de soție, fata ia sâmbătă seara un cuțit și-l înfige, rostind niște versuri, în pământ, la un corn de casă, și crede că apoi flăcăul dorit o va juca și lua de soție.
Cine a fost Sfântul Apostol Petru?
Sfântul Petru, unul dintre cei doisprezece apostoli, fratele Sfântului Apostol Andrei, era de origine din Bethsaida, localitate aflată în apropierea Lacului Tiberiadei. Numele lui Petru a fost Simon. La acceptarea lui ca apostol, primeşte numele de Chifa, echivalentul lui Petru în aramaică, ceea ce înseamnă „piatră”.
Citește și: Ce este interzis să faci în ziua de vineri ca să nu ai ghinion. Tradiția respectată de femei
Sfântul Petru s-a lepădat de Hristos de trei ori, una dintre dăți fiind chiar înainte de răstignirea lui Iisus. După Înălțare, Petru a vorbit ucenicilor, care au ales ca Matia să îi ia locul lui Iudia. În ziua Cincizecimii, după predica ținută de Petru, mii de persoane s-au botezat.
Sfântul Apostol Petru a propovăduit la Ierusalim, în Iudeea, în Samaria, în Asia Mică, până în Babilon.
Ajunge la Roma în timpul celei de a doua captivităţi a Sfântului Apostol Pavel, sau cel mai devreme după revenirea acestuia din Spania şi înainte de a face călătoria de rămas bun în Asia Mică şi Macedonia. Aici, la Roma, Sfântul Apostol Petru a suferit o moarte martirică alături de Sfântul Pavel, în timpul persecuţiei neroniene.
Citește și: Ce să nu faci sub nicio formă în ziua de sâmbătă. Superstițiile de groază întâlnite la români
Sfântul Petru a fost răstignit cu capul în jos, după propria lui dorinţă, şi a fost înmormântat, potrivit mărturiei preotului roman Caius, slujitor în timpul episcopatului lui Zefirin (199-217), pe dealul Vatican, conform surselor citate de Agerpres.
Cine a fost Sfântul Apostol Pavel?
Sfântul Pavel, Apostolul neamuriIor, s-a născut într-o familie de evrei descendentă în Tarsul Ciliciei, probabil în primii ani ai erei creştine, primind numele de Saul.
A fost crescut şi educat în tradiţia fariseică la Ierusalim.
Aparţinând diasporei evreieşti, Pavel cunoştea şi vorbea limba greacă şi era familiarizat cu cultura şi civilizaţia elenistă. În plus, el deţinea şi cetăţenia romană. Deşi căsătoria era una din obligaţiile unui fariseu, Saul (numele ebraic) nu se căsătoreşte.
Saul devine unul din cei mai aprigi persecutori ai creştinilor, văzând în credinţa creştină un duşman de moarte al tradiţiei legaliste iudaice. Este martor al martirizării Sfântului Ştefan, păzind hainele celor care l-au lovit cu pietre până l-au omorât.
Evenimentul îl transforma pe Saul dintr-un înflăcărat prigonitor al creştinilor, în cel mai mare propovăduitor al Evangheliei lui Hristos.
Citește și: Ce este interzis să faci în ziua de vineri ca să nu ai ghinion. Tradiția respectată de femei
Saul este botezat de către Anania și propovăduieşte apoi la Damasc, că Iisus este Fiul lui Dumnezeu.
Sfântul Pavel a făcut trei călătorii misionare mai întâi în Antiohia, în Cipru; apoi în Asia Mică, în Pamfilia, Frigia, Galatia cu cetăţile Listra, Iconiu, Derbe, Milet, şi Efes, unde a pătimit multe de la păgâni şi iudei. Apoi, a trecut în Macedonia şi în Ahaia (Grecia), propovăduind în cetăţile Filipi, Bereea, Tesalonic, Corint, şi Atena.
Sfântul Apostol Pavel unde a fost prins la Ierusalim de evrei şi ţinut în lanţuri şi în temniţă peste doi ani.
La cerea sa, a fost dus apoi cu mari primejdii la Roma, predicând şi aici Evanghelia mântuirii încă doi ani. În anul 64, la ordinul împăratului Nero, a fost prins şi i s-a tăiat capul, în Roma, conform surselor citate de Agerpres.
