Au trecut deja patru zile de la Paști. În ziua de joi din Săptămâna Luminată românii respectă o serie de obiceiuri. Aceasta este ziua în care se cinstesc holdele, grădinile și grânele. 

Din acest motiv se mai numește și Joia Verde. Dar tot acum sunt și o serie de restricții în ceea ce privește anumite munci.

Sărbătoare religioasă pe 9 mai. De ce se numește Joia Rea și ce nu ai voie să faci? Aduce ghinion

Cine muncește în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta și dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită aceasta zi, cere un ritual al morților. 44 de galeți cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete iar apa astfel „sfințită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Citește și: Când se spală rufele după Paște? Ce sărbători mai sunt în Săptămâna Luminată?

Credincioșii trebuie să țină cont de mai multe obiceiuri stricte. În caz contrar, ghinionul se va abate asupra lor. Cele care vor coase astăzi vor fi blestemate, spune tradiția. De asemenea, femeile nu au voie să spele și nici să calce.

Săptămâna Luminată este prima săptămână care urmează după Învierea Domnului Iisus Hristos şi se termină în duminica următoare, numită Duminica Tomii şi este sărbătorită de creştinii ortodocşi şi greco-catolici.

În Săptămâna Luminată nu se postește, credincioșii întremându-se astfel după cele opt săptămâni de post anterior Sfintelor Paști.

Tradiția spune că în Săptămâna Luminată nu se spală rufe, nu se fac treburi casnice şi nu se fac munci agricole, atât în semn de respect pentru sărbătorile amintite, cât și din superstiția de a nu atrage bolile, dăunătorii și pagubele.

Sărbătoare religioasă pe 9 mai. Ce sfânt este sărbătorit azi?

Sfântul Proroc Isaia este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 9 mai.

Prorocul Isaia era fiul lui Amos, frate al regelui Iudeei, Amazia, din neamul regilor iudei. S-a născut în Ierusalim şi a primit educaţie pe măsura rangului său, învăţând legea Domnului. S-a căsătorit cu una dintre fecioarele slujitoare la templu, numite prorociţe.

Sfântul Proroc Isaia făcea parte din casa regală a Ierusalimului şi putea să aibă multă bogăţie şi slavă, dar pe toate le-a trecut cu vederea pentru Dumnezeu şi împreună cu soţia sa cea plăcută lui Dumnezeu trăia în sărăcie de bunăvoie şi smerenie, în înfrânare mare şi în viaţa aspră a trupului.

Haina lui era un fel de sac făcut din păr, pe care îl punea pe trupul gol; una pentru smerenie, alta pentru omorârea trupului, iar alta, ca să dea oamenilor păcătoşi model de pocăinţă. Şi aşa îl ruga pe Dumnezeu pentru semenii lui.

A fost atât de bine plăcut lui Dumnezeu, încât s-a învrednicit a-L vedea şezând pe scaun înalt şi preaînălţat, Căruia împrejur Îi stăteau serafimii cei cu câte şase aripi, strigând: "Sfânt, sfânt, sfânt Domnul Savaot; plin este cerul şi pământul de slava Lui".

Foto: Ziarul Lumina

Citește și: Ce nu ai voie să faci de Izvorul Tămăduirii. Aduce ghinion tot anul

Când prorocul Isaia a văzut aceasta, s-a umplut de spaimă şi a zis în sine: "O, ticălosul de mine, m-am învrednicit a vedea pe Domnul Savaot cu ochii mei, fiind om, având buze necurate şi petrecând în mijlocul poporului, cel ce are buze necurate". (Vieţile Sfinţilor)

Prorocul Isaia a avut mai mulţi copii. Una dintre fiicele sale, Ofovia, s-a căsătorit cu regele Ezechie, iar din această însoţire s-a născut regele Manase. Sfântul Proroc Isaia a fost condamnat la moarte de acest rege, Manase, care era nepotul său.

Activitatea profetică a lui Isaia s-a desfăşurat în vremea regilor Asaria sau Ozia (809-757), Iotam (757-741), Ahaz (741-725), Hischia sau Ezechia (725-697) şi Manase (697-642).

"Deci, a proorocit Sfântul Isaia despre multe feluri de lucruri, precum şi despre robia Galileei şi a Samariei de către asirieni; despre năvălirea lui Senaherim asupra Iudeei, despre stricarea multor ţări şi cetăţi cu multe feluri de războaie; dar, mai ales, a proorocit despre zămislirea şi naşterea lui Hristos din Preacurata Fecioară, prin Care s-a mântuit neamul omenesc.

El a zis: 'Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte Fiu şi vor chema numele Lui, Emanuel, care se tâlcuieşte cu noi este Dumnezeu'. Şi iarăşi: 'Ieşi-va toiag din rădăcina lui Iesei - Preacurata Fecioară - şi floare din rădăcina lui va creşte - Hristos - şi va odihni peste dânsul Duhul lui Dumnezeu, Care din Tatăl este şi spre Fiul Se odihneşte'.

Şi iarăşi: 'Prunc S-a născut nouă şi Fiul S-a dat nouă, a Cărui stăpânire s-a făcut peste umărul Lui; şi se cheamă numele lui, Înger de mare sfat'.

Asemenea a proorocit şi despre patimile lui Hristos, zicând: 'Acesta, poartă păcatele noastre şi pătimeşte durere pentru noi. Răpitu-S-a pentru păcatele noastre şi a fost muncit pentru fărădelegile noastre şi cu rana Lui noi toţi ne-am vindecat.

Ca o oaie spre junghiere S-a adus şi ca un miel fără de glas împotriva celui ce-L tunde pe El; aşa nu Şi-a deschis gura Sa (...)". 

În timpul domniei regelui Manase, Sfântul Proroc Isaia s-a ridicat împotriva obiceiurilor păgâne; pentru aceasta, a fost scos din cetate şi tăiat în două cu fierăstrăul de lemn.

Aducerea la Bari a moaştelor Sfântului Ierarh Nicolae

 Aducerea la Bari a moaştelor Sfântului Ierarh Nicolae a avut loc în timpul împăratului grec Alexie şi al patriarhului Nicolae al Constantinopolului (1086-1111). Atunci moaştele Sfântului Nicolae din cetatea Mirei (astăzi localitatea Demre, în sudul Turciei) au fost ridicate şi depuse într-o biserică din oraşul italian Bari, situat pe coasta Adriaticii, în sudul Italiei.

Sfintele moaşte erau păstrate în Mira de mai multe secole, iar faima minunilor ce se petreceau la moaştele Sfântului Nicolae, răspândită de marinarii şi comercianţii ce poposeau în oraş, făcuse din acesta un centru de pelerinaj. Ridicarea de aici a sfintelor moaşte s-a făcut când cetatea Mirelor a fost pustiită, intrând sub stăpânirea otomană.

La Bari, moaştele au fost aşezate iniţial în biserica "Sfântul Ioan Botezătorul". După mai mulţi ani, sfintele moaşte au fost depuse în Catedrala Sfântului Ierarh Nicolae (Basilica di San Nicola).

De atunci, s-a consemnat în calendarul creştin ortodox sărbătoarea aducerii moaştelor Sfântului Ierarh Nicolae în ziua a noua a lunii mai, cinstindu-se prin această sărbătoare ambele aduceri: cea din Mira la Bari şi cea din Biserica "Sfântului Ioan Botezătorul" în biserica nouă, scrie Agerpres.