Studiul, postat miercuri online, care așteaptă evaluarea științifică, a fost efectuat de cercetători de la Laboratorul de virologie, Divizia de cercetare intramurală de la Institutul Național de Alergii și Boli Infecțioase, Institutul Național de Sănătate (NIH), Departamentul de Ecologie și Biologie Evoluționară al Universității Princeton, Departamentul de Ecologie și Biologie Evoluționară al Universității California, Los Angeles, Divizia bolilor virale al Centrului Național pentru Imunizare și Boli Respiratorii - Centre pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, Atlanta, Fogarty International Center, National Institutes of Health, Bethesda.
Testele efectuate, pentru a compara stabilitatea virusului SARS CoV 2, ce produce îmbolnăvirea Covid 19, cu SARS CoV1, ce a provocat epidemia din 2002-2003, arată că noul coronavirus ar putea rămâne viabil în aer până la 3 ore după aerosolizare (în picaturi mici de lichid, care contin patogeni), și rezistă pe plastic și alte suprafețe până la trei zile.
„Rezultatele noastre arată că virusul rămâne prezent în aerosoli și după trei ore de la aerosolizare, peste patru ore pe suprafețe de cupru, peste 24 de ore pe suprafețe de carton, peste 2-3 zile pe suprafețe de plastic și oțel inoxidabil”, se arată în studiu, care concluzionează că SARS CoV 2 este foarte asemănător cu ruda sa SARS CoV 1.
Însă, transmisibilitatea mai mare observată pentru SARS CoV 2 este puțin probabil să se datoreze numai viabilității în mediu, față de SARS-CoV-1.
Există o serie de factori potențiali care ar putea marca diferențele epidemiologice dintre cele două virusuri. Sunt indicii că indivizii infectați cu SARS CoV 2 pot transmite virusul în perioada pre-simptomatică sau asimptomatică. Aceasta reduce eficacitatea urmăririi contactelor ca măsură de control comparativ cu SARS CoV 1.
Alți factori care pot juca un rol includ doza infecțioasă care generează îmbolnăvirea, stabilitatea virusului în mucus și factori de mediu, cum ar fi temperatura și umiditatea relativă.
Transmiterea prin aerosoli și fungi și prin suprafețe face plauzibilă răspândirea rapidă, nefiind neapărată nevoie de contact direct sau de o apropiere de o persoană infectată.
Această constatare, dacă va fi acceptată și de comunitatea științifică, contrastează cu rapoartele anterioare și trebuie completate măsurile de precauție pe care trebuie să le ia populația, cum ar fi purtarea măștilor eficiente și de către persoanele sănătoase, în condiții stabilite de autorități, funcție de mediu.
