Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se va reuni în zilele de 13 şi 14 iunie 2024, la Luxemburg, principalele subiecte pe ordinea de zi fiind Schengen-ul şi Pactul pentru migraţie.
Tot acum se aşteaptă adoptarea de concluzii pe teme precum drepturile fundamentale sau combaterea traficului de droguri. Alte subiecte discutate sunt combaterea abuzului sexual asupra copiilor, combaterea traficului de droguri, combaterea corupţiei, drepturile fundamentale sau stadiul lucrărilor Parchetului European etc.
Schengen și migrația, din nou în discuție la Consiliul JAI al Uniunii Europene. Ce s-ar putea aproba
În ceea ce priveşte spaţiul Schengen, Comisia îşi va prezenta, la 13 iunie, Pachetul Schengen 2024 privind starea spaţiului de liberă circulaţie. Miniştrii de interne vor defini apoi "priorităţile pentru ciclul Consiliului Schengen 2024-2025".
Se aşteaptă ca la 40 de ani de la crearea spaţiului Schengen, miniştrii să aprobe Declaraţia Schengen, cu angajamentul de a se asigura că spaţiul de liberă circulaţie va funcţiona în continuare în funcţie de provocările actuale şi viitoare.
În context, miniştrii vor face un bilanţ al implementării interoperabilităţii sistemelor sale informatice pentru combaterea criminalităţii şi securitatea frontierelor.
Sistemul de intrare/ieşire (EES) - un sistem informatic automat pentru înregistrarea resortisanţilor ţărilor terţe care călătoresc în scopul unei şederi scurte - va fi lansat în toamna anului 2024. La 24 mai 2024, Consiliul a aprobat Codul frontierelor Schengen, ce introduce posibilitatea adoptării de măsuri la nivelul UE care să restricţioneze accesul resortisanţilor ţărilor terţe în UE, în cazul unei urgenţe de sănătate publică de amploare.
Regulamentul intră în vigoare în a 20-a zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, fiind direct aplicabil în ţările UE.
Cu privire la migraţie, discuţia din 13 iunie are loc în contextul în care, la 14 mai 2024, Consiliul a adoptat Pactul privind migraţia şi azilul, o reformă cuprinzătoare a cadrului juridic al UE în materie de azil şi migraţie. Statele membre au la dispoziţie doi ani pentru a pune în practică setul respectiv de norme.
Citește și: România, ușa închisă în Schengen pe termen nelimitat. Extrema dreaptă câștigă alegerile în Austria
Tot la 13 iunie, în sesiune publică, preşedinţia Uniunii îi va informa pe miniştri de interne despre stadiul lucrărilor privind o propunere legislativă de combatere a abuzului sexual asupra copiilor.
Această propunere de act legislativ al UE ar impune companiilor de internet obligaţia de a alerta autorităţile cu privire la cazurile de abuz sexual online asupra copiilor detectate pe platformele lor.
Un centru al UE a cărui înfiinţare este planificată ar urma să sprijine autorităţile care acţionează în urma rapoartelor privind abuzurile sexuale asupra copiilor şi ar urma să colecteze şi să facă schimb de expertiză şi de bune practici în materie de prevenire şi de sprijinire a victimelor.
La 13 iunie se aşteaptă adoptarea de concluzii privind un raport publicat de Europol în aprilie 2024, care cartografiază reţelele infracţionale cu grad ridicat de risc, după ce preşedinţia va prezenta un raport cu privire la progresele înregistrate în combaterea traficului de droguri şi a criminalităţii organizate.
În cea de-a doua zi a reuniunii, la 14 iunie 2024, preşedinţia UE va urmări să obţină un acord referitor la un mandat de negociere (abordare generală) în ceea ce priveşte o directivă privind combaterea corupţiei. Propunerea, care modifică şi actualizează legislaţia actuală a UE cu privire la aceste aspecte, se bazează pe trei piloni principali: prevenire, detectare şi sancţiuni. Noutatea sa principală constă în faptul că, pentru prima dată la nivelul UE, aceasta reuneşte, într-un singur act juridic, norme privind corupţia în sectorul public şi în cel privat.
Citește și: Macron, „spulberat” la europarlamentare. Extrema dreaptă, de 2 ori mai multe voturi ca partidul său
Tot la 14 iunie, cu privire la drepturile fundamentale, se aşteaptă ca miniştrii justiţiei să adopte concluzii privind consolidarea şi protejarea dezbaterilor democratice libere, deschise şi în cunoştinţă de cauză.
Concluziile urmează să se axeze pe importanţa libertăţii de exprimare şi de informare - care se află sub presiune din cauza intensificării discursurilor de incitare la ură şi a dezinformării - şi amintesc rolul important pe care îl joacă organizaţiile societăţii civile, jurnaliştii şi apărătorii drepturilor omului în protejarea şi promovarea libertăţii de exprimare şi de informare. În context, preşedinţia va prezenta şi un raport intermediar privind punerea în aplicare a Convenţiei de la Istanbul, la care UE a aderat în 2023.
Kovesi prezintă raportul Parchetului European
Nu în ultimul rând, la 14 iunie 2024, procuroarea-şefă europeană, Laura Kovesi, va prezenta un raport privind activităţile Parchetului European.
Anterioara reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a Uniunii Europene s-a desfăşurat la 4-5 martie 2024. S-au aprobat concluzii pe tema raportului anual pe 2023 al Comisiei Europene privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale în UE: protecţie juridică şi un acces la justiţie efective. A fost prezentă şi Sirpa Rautio, directoarea Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene.
Cu privire la Schengen, comisarul Ylva Johansson, a prezentat, în cadrul JAI din 4-5 martie 2024, Barometrul Schengen+, un instrument-cheie care monitorizează funcţionarea spaţiului Schengen prin prezentarea unei imagini de ansamblu a punerii în aplicare a priorităţilor politice convenite, precum şi a riscurilor şi vulnerabilităţilor care ameninţă buna funcţionare a spaţiului de libertate, securitate şi justiţie fără frontiere interne.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.
La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://www.consilium.europa.eu/.
Citește și: Procurorul-șef european Codruța Kovesi cere un buget mai mare pentru eliminarea fraudelor
În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.
Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.
Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.
Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice.
