Newsweek România: Cum se va face repartizarea celor două milioane de teste pentru depistarea noului coronavirus, care vor fi trimise României de către Coreea de Sud? Cum vor fi stabilite prioritățile și cum va fi selectată populația testată?
Marius Geantă: Aceste detalii sunt specificate în protocolul național de testare, elaborat de Institutul Național de Sănătate Publică, care este pus în acord cu ceea ce recomandă Organizația Mondială a Sănătății și Centrul European pentru Controlul Bolilor.
În acest protocol sunt specificate categoriile de persoane care trebuie testate, în ordine descrescătoare. Distribuția testelor care vor veni din Coreea de Sud ar trebui să țină cont de situația de până acum din România. Avem zone în care au fost identificați mai mulți pacienți, astfel că și contacții lor sunt în număr mai mare și unii trebuie testați. Am remarcat că în protocolul publicat luni a fost introdusă și testarea personalului medical.
Acestea sunt cele două componente: se urmărește protocolul de testare, iar distribuția va ține cont de realitatea din teren. Din păcate, nu mai avem, de câteva zile, date pe județe referitoare la numărul pacienților, așa încât nu putem realiza o predicție mai detaliată. Să sperăm că se va schimba acest lucru. Institutul de Sănătate Publică are datele și le va folosi pentru a împărți testele.
Referitor la dinamica numărului de bolnavi în România din ceea ce am văzut până acum, rata de creștere a numărului de cazuri, săptămâna trecută, a fost sub estimările pe care le-am fi avut în urmă cu o săptămână. Ceea ce arată, până în acest moment, un management bun. Sigur că și numărul de cazuri depistate până acum la noi este relativ mic, aproape 600, iar situația se poate schimba în viitor.
Poate că numărul acesta de cazuri este legat și de faptul că încă se face un număr redus de teste pe zi.
Coreea de Sud a dezvoltat foarte repede respectivele teste, care vor ajunge și la noi, pentru că a beneficiat de câteva lucruri unice. În primul rând, Coreea de Sud a avut la dispoziție companiile locale de biotehnologie, trei sau patru astfel de companii, care imediat au început să lucreze și să dezvolte teste foarte bune. Au avut totul in-house, plus partea de reglementare, adică autoritatea care reglementează testele.
Deci, Coreea de Sud a avut și producătorii locali de teste, a avut și partea de reglementare, nu au așteptat-o din altă parte. În general, autoritățile lucrează foarte aproape cu dezvoltatorii de soluții medicale, au validat foarte repede testele și, apoi, le-au și produs pe scară largă.
De aceea Coreea de Sud și-a permis foarte repede o testare în masă a populației. E un caz oarecum particular. Nu mă surprinde că și noi reușim achiziția de teste din Coreea de Sud, pentru că ei sunt foarte avansați, comparativ cu SUA, de exemplu, unde, din ceea ce știu, primele încercări de a produce teste pentru noul coronavirus au eșuat, deoarece aceste teste nu aveau sensibilitate și specificitate atât de mari pentru a fi validate.
Din acest motiv, SUA abia săptămâna trecută a putut să crescă semnificativ numărul persoanelor testate. Cu alte cuvinte, oferta de teste pe piața globală a fost destul de limitată până săptămâna trecută, când au început să aprobe mai multe teste. Au aprobat și testul de la Roche, testul de la Thermo Fisher, care sunt foarte importante. Testul de la Roche, de exemplu, poate fi folosit pe niște sisteme din anumite laboratoare care se regăsesc inclusiv în România.
Trebuie doar kit-ul, pentru că aparatul ca atare există în destule laboratoare din România. Fiind vorba despre Roche, care este unul dintre marii jucători pe piața de diagnostice și de pharma, ne putem aștepta la o capacitate foarte mare de a produce aceste teste. La fel și Thermo Fisher, care poate nu este foarte vizibil în România, dar pe plan global sunt foarte mari. Până acum o săptămână, zece zile, oferta era destul de limitată, la nivel mondial.
Avem, dacă putem spune așa, noroc că beneficiem de o oarecare întârziere în privința răspândirii, la noi, a noului coronavirus, față de alte state, unde epidemia este deja în „zona roșie”.
Avem noroc că avem acest delay față de Coreea de Sud, care este un mare furnizor de teste de acest tip. Am remarcat că, acum, Germania testează destul de mult, pentru că au reușit și și-au dezvoltat local – în spitale, institute, centrele locale – aceste teste.
Având echipamentul, având echipe de cercetare pe zona de biologie moleculară, și-au dezvoltat local testele, le-au validat și au început să testeze apoi pe scară largă. Nu au mai trecut prin toate celelalte proceduri. În România nu avem atât de muți specialiști și, față de Germania, nu avem nici acces la toate instrumentele de cercetare care să permită dezvoltarea locală a unor teste. Cel puțin nu în acest moment. Din păcate, componenta de diagnostic a fost lăsată în urmă, în ultimii ani, în România.
Referitor la vaccinul dezvoltat de Marea Britanie, privind noul coronavirus, care se va testa și în România, cum a fost aleasă țara noastră? În cât timp credeți că am putea spera că un astfel de vaccin ar putea fi folosit la scară largă?
Când se începe studiul unui vaccin, se au în vedere două lucruri: siguranța și eficacitatea lui. Acești doi parametri sunt extrem de importanți în evaluarea vaccinului de către autoritățile de reglementare. Fie că vobim despre autoritatea din SUA, fie despre Agenția Europeană a Medicamentului.
Studiul poate fi inițiat din Marea Britanie sau din SUA, dar important este să includă cât mai multe țări, respectiv populații, pentru a avea relevanță statistică. Industria de studii clinice este foarte bine dezvoltată, iar această rețea de testare are legături cu diverse centre, institute, investigatori, inclusiv din România.
Organizația Mondială a Sănătății spune că un vaccin ar putea fi gata, cel mai devreme, într-un an și jumătate. Ceea ce se întâmplă acum în SUA, dar și în alte țări, sunt așa-numitele studii de fază unu, pe oameni. Sunt studiile care măsoară siguranța vaccinului, doza, astfel încât să nu îi faci rău omului respectiv, când îl administrezi. De aceea, voluntarii se aleg din rândul persoanelor sănătoase.
După acest studiu de fază unu urmează studiul de fază doi, care își propune și evaluarea eficacității. Adică în ce măsură vaccinul protejează față de infecția respectivă. Cred că în România se va desfășura acest studiu de fază doi, așadar o fază ulterioară, în care va fi inclus un număr mai mare de pacienți, de ordinul sutelor, față de 40-50 de persoane care intră în faza întâi.
În ceea ce privește tratamentul care se administrează acum în România pacienților depistați cu COVID-19, cine stabilește acest tratament și în ce măsură se actualizează el, odată ce, în alte țări, încep să se administreze și altfel de tratamente? Cum se stabilește această schemă de tratament?
Protocolul de tratament ia în calcul mai multe surse și mă aștept ca schema să fie modificată, în funcție de rezultatele înregistrate în alte țări, în perioada următoare. A fost nevoie de un protocol de tratament, în baza informațiilor care erau disponibile la momentul stabilirii acestui tratament.
Cred că acest protocol se va actualiza constant, pe măsură ce din diverse zone ale lumii vor apărea date consistente care spun că un anumit tratament este mai eficient decât altul. Acum, noi suntem în etapa în care vorbim despre medicamente care sunt deja pe piață, folosite pentru a trata alte boli și despre care se crede că ar putea fi eficiente pentru tratarea noului coronavirus.
Inclusiv pentru medicamentele vechi care sunt pe piață și care se folosesc în tratamentul privind COVID-19, au început deja studii clinice, care ne vor arăta, în următoarea perioadă, dacă sunt eficiente, la ce categorii de pacienți, în ce doză, în ce combinație. De aceea cred că protocolul se va updata în mod regulat. Însă era nevoie de acest protocol pentru că trebuie să existe o abordare unitară la nivelul țării, astfel încât medicii să poată acționa în același fel, dat fiind numărul mare de pacienți. Trebuie să fim conștienți că ne aflăm foarte la început și cu vaccinul și cu tratamentul.
Cum credeți ca va evolua epidemia de COVID-19, în Româna?
Cred că prin seturile de măsuri luate până acum, prin timingul lor, am arătat că am învățat ceva din experiența celorlalte țări. Dacă ne uităm la numărul de cazuri dintr-o zi și la tipul de măsură luată, este clar că nu se compară cu modeul în care s-a intervenit în Italia.
Pentru România, este prea devreme, în acest moment, să anticipam un scenariu de evoluție a epidemiei. În primul rând, pentru că nu știm prea multe lucruri referitoare la cei care au venit din diaspora și care, probabul, nu au fost prinși toți în carantină sau în izolare la domiciliu. Nu știm nici câți au respectat aceste măsuri.
Vom vedea dacă va exista o explozie a numărului de cazuri, în categoriile respective, în următoarele săptămâni. Apoi, este un risc legat de apropierea Paștelui, când exista probabilitatea ca oamenii să își dorească să interacționeze mai mult între ei și, astfel, să transmită virusul. Vor petrece în familie, cu prietenii, de aici vine riscul. Cred că de aceste lucruri se leagă momentele critice care ar putea fi legate de România, în următoarea perioadă.
CITEȘTE ȘI: DOCUMENT Cum sunt selectate persoanele cărora li se face testul pentru depistarea COVID-19
