Legea, inițiativă a senatorului Șerban Nicolae, a fost adoptată cu 178 de voturi „pentru”, 84 de voturi „împotrivă” și 16 abțineri.
Parlamentarul își justifică inițiativa prin obligativitatea transpunerii în legislația internă a Directivei europene privind GDPR. Liderul deputaților liberali, Raluca Turcan, a atras atenția de la tribuna Parlamentului că actul normativ reprezintă practic un protocol între operatorii de date personale și inculpații sau suspecții în dosare de corupție.
„Povestea inventată de majoritatea parlamentară încă de la preluarea mandatului pentru a justifica atacul la Justiție a fost o așa-zisă luptă cu statul paralel și cu protocoalele secrete. Ce s-a întâmplat azi: exact majoritatea parlamentară care se luptă cu protocoalele și cu statul paralel a votat înființarea unor protocoale, mai multe, între operatorii de date personale și inculpații sau persoanele suspectate de corupție. Ați dat votul pe un proiect de lege în care apar următoarele lucruri: orice persoane care știe că a încălcat legea și bănuiește că ar putea fi interceptată, face solicitare în scris la operatorul de date personale și acesta este obligat să îi răspundă. Oare în favoarea cui este un astfel de text de lege?”, a punctat Raluca Turcan.
Legea prevede că operatorii de date personale trebuie să le comunice, în maximum 60 de zile, celor interesați, dacă sunt sau nu interceptați.
De asemenea, operatorul va trebui să transmită solicitantului cine a solicitat interceptarea, pe ce motiv și pentru ce perioadă. Operatorul poate, nefiind obligat, să amâne, să restricționeze sau să omită, pentru o perioadă de maximum un an, furnizarea informațiilor referitoare la interceptări persoanei solicitante pentru cazuri precum evitarea obstrucționării bunei desfășurări a procesului penal sau a cercetării și urmăririi penale.
