Zona gri pe care a speculat-o Șoșoacă pentru a nu purta mască în Parlament

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 20.01.2021 - 16:16
Inquam Photos / George Călin
Inquam Photos / George Călin

Senatorii nu beneficiază de monitorizarea medicilor de medicina muncii din Senat, spune Senatul, într-un răspuns pentru Newsweek România.

SHARE

Precizările Biroului de Presă al Senatului la solicitarea Newsweek România vin în contextul scandalului iscat de senatoarea AUR Diana Iovanovici-Șoșoacă, care a refuzat să poarte mască în Parlament, invocând o adeverință de la medicul de familie.

„Monitorizarea riscurilor privind securitatea și sănătatea angajaților Senatului se realizează prin contractarea de servicii medicale de medicina muncii de la clinici specializate în domeniu.

Serviciile de medicina muncii sunt asigurate doar pentru angajații Senatului, conform prevederilor Legii 319/2006 a securității și sănătății în muncă și a HG 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, modificată prin HG 1169/2011.

Astfel, conform art. 6 alin. 1 din Legea 319/2006, „angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă, iar art.4 din HG 355/2007 stipulează că „supravegherea sănătății lucrătorilor este asigurată de medicii specialiști de medicina muncii”.

Citește și: Delir. Șoșoacă: Călugărița a gustat din pâine să văd că nu e otrăvită. Se vrea infectarea mea cu COVID

Conform legislației actuale, reglementarea juridică în ceea ce privește domeniul medicinii muncii  se referă strict la angajat/lucrător pentru car trebuie să existe un raport de muncă (contract, ordin de numire) între acesta și angajator.

Regimul juridic al mandatelor senatorilor și deputaților este reglementat de Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor”, este răspunsul primit de Newsweek România de la Biroul de Presă al Senatului.

Am întrebat dacă parlamentarii beneficiază de controale de medicina muncii la cabinetul de medicina muncii din Senat și care este legea în acest caz și dacă adeverința prezentată de senatoarea Diana Șoșoacă de la medicul de familie a fost validată și de un medic de medicina muncii din Parlament.

Biroul de Presă al Senatului răspunde doar la o parte din întrebările Newsweek România.

Legea 96/2006 stipulează, la articolul 47: „Dreptul la asistență medicală - Deputații și senatorii beneficiază de medicamente, asistență medicală și de concedii de boală potrivit reglementării din sistemul public și reglementărilor speciale în domeniu”, dar nu sunt specificate care sunt aceste reglementări.

Ministerul Sănătății a oferit ceva mai multe explicații în acest caz, menționând că, deși nu există o procedură specifică pentru parlamentari și portul măștii, orice adeverință emisă de un medic trebuie obligatoriu confirmată și de un medic de medicina muncii.

Citește și: Șoșoacă vs Ministerul Sănătății: 1-1. Adeverința de la medicul de familie ar trebui confirmată

Întrebată de Newsweek România despre cazul senatoarei Șoșoacă, șefa Direcției de Sănătate Publică București, Oana Nicolescu, ne-a trimis la Ordinul de ministru, subliniind că medicul de medicina muncii este cel în măsură să stabilească excepțiile de la purtarea măștii.

Pe de altă parte, o avocată specializată în dreptul muncii ne-a declarat că avocații, având o profesie liberală, nu au medic de medicina muncii. Ei cotizează la sistemul de sănătate publică, prin urmare, au medic de familie, care le poate elibera această adeverință, însă este nevoie de confirmarea medicilor specialiști privind diagnosticul. 

Avocata ne-a mai precizat că doar angajații funcționari publici ai Senatului beneficiază de medicina muncii oferită de medicul de medicina muncii al Senatului.

Citește și: Cât de bine a speculat Șoșoacă lacunele legislative ca să evite medicina muncii

O persoană care refuză să poarte mască de protecție riscă amenzi între 500 și 2.500 de lei. O persoană riscă întocmirea unui dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor dacă există indicii că persoana este într-o situație care ar putea să ducă la îmbolnăvirea altor persoane, iar pentru începerea urmării penale și condamnare, trebuie să existe probe că persoana a făcut ceva cu intenție pentru a-i infecta pe alții, ne-au explicat surse din Grupul de Comunicare Strategică. 

 
Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te