„Propunerile noastre (din PNRR, n.r.) sunt văzute diferit la Bruxelles, dacă comparăm viziunea sau modul în care apreciem noi caracterul de verde al acestor programe. Şi cel mai verde program, pe care noi l-am considerat campionul programelor verzi de împădurire, are parte de discuţii cu privire la 40% sau 100% ecologic”, a declarat ministrul.
„Inclusiv un program de împădurire este considerat sau poate fi considerat de unii specialişti ca nefiind un program 100% verde. E o surpriză pentru mine, dar acestea sunt disputele şi discuţiile care se poartă cu Comisia", a afirmat Tzancos.
Acesta a arătat că programele în valoare de 4,1 miliarde de euro solicitate de MMAP prin PNRR sunt împărţite pe trei domenii: apă, deşeuri şi păduri.
"În PNRR, ministerele de resort aveau obligaţia să implementeze reforme. Atât Ministerul Transporturilor, cât şi Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării, fiecare minister, pentru a beneficia de fonduri trebuia să vină cu programe care aduceau digitalizare, un grad mai ridicat de digitalizare în instituţii sau la nivelul beneficiarilor şi trebuiau să vină cu programe verzi, programe care reduc impactul asupra mediului, care reduc emisiile de carbon, care duc spre acest deziderat de neutralitate în 2050”, a mai spus șeful mediului.
CITEȘTE ȘI: Legăturile periculoase ale Anei Maria Prodan cu Cordunenii și Cămătarii. Reghe are de ce să se teamă
„În afară de aceste programe sectoriale, Ministerul Mediului a venit cu o propunere iniţială de peste 10 miliarde de euro ca program de finanţare, apoi am ajuns la acest 4,1 miliarde de euro, care ar trebui să vină pe trei sectoare şi să însemne o schimbare radicală pe domeniul apei, pe domeniul deşeurilor şi pe păduri-biodiversitate", a explicat Barna Tanczos.
Şeful de la Mediu a susţinut că bugetul de 1 miliard de euro solicitat pentru ape este destinat dezvoltării sistemelor de canalizare şi de apă curentă pentru mediul rural.
„La ape, cu peste 1 miliard de euro dorim să aducem satul românesc în lumea civilizată. Nici în momentul de faţă nu avem canalizare, sisteme de epurare a apelor în toate satele din România. Sistemele care sunt construite nu sunt funcţionale toate, avem în anumite localităţi grad de racordare la aceste sisteme existente de sub 40%, deci sub 50%, şi acolo venim cu incentives încercând să aducem populaţia către acest deziderat de a avea apă potabilă la robinet şi de a avea canalizare asigurată”, a mai afirmat Tanczos.
CITEȘTE ȘI: Află ce notă ai luat la proba de limba română de la bacalaureat înainte de afișarea rezultatelor
„Venim în sprijinul celor de la 'Apele Române' pentru a avea capacităţi de gestionare a apelor, de prevenire a inundaţiilor şi de păstrare a cantităţilor de ape în bazinele hidrografice în mod corespunzător", a precizat el.
Ministrul a menţionat că România are nevoie să construiască mii de platforme de depozitare a deşeurilor, altele decât cele menajere.
„Pe partea de deşeuri, venim cu o reţea naţională de platforme de depozitare pentru deşeuri altele decât cele menajere. Nu avem astăzi aşa ceva în România din păcate, începând de la cauciucuri până la materiale de construcţii, toate deşeurile care nu sunt menajere nu pot fi depozitate în mod organizat nicăieri. Va trebui să construim câteva mii de platforme de genul acesta", a încheiat Tanczos.
