Un document care reglementa gestionarea rapidă a situațiilor de criză, în contextul conflictului din Ucraina, a fost scurs în presă. Din el aflam modul în care tinerii din România și diaspora vor fi mobilizați și încoprorați în cazul unui eventual conflict militar.
Citește și: PROIECT. În caz de război, toți bărbații între 18 și 65 de ani pot fi „încorporaţi și concentraţi”
La puțină vreme, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a susținut că proiectul mai are mult până să intre în vigoare. Mai mult, nu este vorba de forma finală a respectivului document.
"Proiectul ajuns în media era o colecţie de prevederi din mai multe legi, fără expunere de motive, fără detalii. Nu este de actualitate. Era un draft, nu era pregătit pentru a intra în transparenţă. Când avem un proiect, anunţăm noi opinia publică", a precizat Vasile Dîncu.
Citește și: 7 ani închisoare dacă refuzi încorporarea pentru război. 5 zile să ajungi la garnizoană din Europa
Newsweek România a găsit care sunt prevederile legislative referitoare la starea de război și încorporare în vigoare la acest moment.
LEGE nr. 446 din 30 noiembrie 2006 (actualizată) privind pregătirea populaţiei pentru apărare
(5) La declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbaţii cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar.
La declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, rezerviştii sunt mobilizaţi/concentraţi potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale
(6) Perioada de timp în care o persoană îndeplineşte serviciul militar activ sau alternativ ori este concentrată sau mobilizată constituie vechime în serviciu ori vechime în muncă, după caz, precum şi stagiu de cotizare la sistemul public de asigurări sociale. Sunt exceptaţi de la prevederile prezentului alineat elevii liceelor şi colegiilor militare.
(1) Cetăţenii care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ.
Articolul 15
1) Rezerva de mobilizare cuprinde resursele umane care pot fi folosite pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de asediu, al stării de mobilizare sau al stării de război şi este formată din:
a) rezerva operaţională;
b) rezerva generală.
2) Rezerva operaţională cuprinde:
a) rezerviştii voluntari încadraţi în funcţii din statele de organizare ale unităţilor;
b) rezerviştii cuprinşi în planurile de mobilizare ale unităţilor.
3) Rezerva generală cuprinde cetăţenii cu obligaţii militare care nu fac parte din rezerva operaţională.
Articolul 16
1) Rezerviştii voluntari pot fi concentraţi sau mobilizaţi, după caz, pentru:
a) instruire şi îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace şi/sau pe timpul stării de urgenţă;
b) completarea forţelor destinate apărării la instituirea stării de asediu, la declararea mobilizării sau a stării de război.
2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. a), rezerviştii voluntari sunt concentraţi în baza ordinului ministrului/conducătorului instituţiei în subordinea căruia se află unitatea în care este încadrat rezervistul.
3) Rezerviştii, la solicitarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, pot participa pe o perioadă determinată la instruire sau misiuni, pe baza acordului acestora, ocupând funcţii în structurile militare. Pe această perioadă, rezerviştii au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru categoria de personal corespunzătoare funcţiei temporar ocupate.
(1) Prin concentrare, în sensul prezentei legi, se înţelege:
a) chemarea rezerviştilor voluntari pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni;
b) chemarea rezerviştilor din rezerva de mobilizare pentru instruire, îndeplinirea unor misiuni şi completarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale pe timpul stării de asediu.
(2) La declararea mobilizării sau a stării de război, rezerviştii din rezerva operaţională şi cetăţenii prevăzuţi la art. 3 alin. (5) încorporaţi se consideră mobilizaţi, iar serviciul militar se prelungeşte până la data demobilizării.
(3) Serviciul militar în calitate de militar concentrat începe la data concentrării şi se termină la data deconcentrării, iar în calitate de militar mobilizat începe la data mobilizării şi se termină la data demobilizării.
Serviciul militar în termen pe timpul stării de asediu, al mobilizării şi al stării de război
Articolul 22
1) Pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, în condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (5), centrele militare efectuează, în perioadele stabilite de Statul Major General, recrutarea-încorporarea cetăţenilor încorporabili.
2) Perioada când se efectuează recrutarea-încorporarea se anunţă prin mijloacele de informare în masă.
3) Pe baza propunerilor înaintate de centrul militar, prefectul judeţului sau al municipiului Bucureşti emite un ordin de asigurare a activităţilor de recrutare-încorporare, care este obligatoriu pentru autorităţile administraţiei publice locale, structurile cu atribuţii specifice ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti.
Articolul 23
1) Sunt încorporaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen bărbaţii, cetăţeni români, care au împlinit vârsta de 20 de ani.
2) La cerere, aceştia pot fi încorporaţi imediat după împlinirea vârstei de 18 ani.
3) Limita maximă de vârstă până la care cetăţenii români, bărbaţi, pot îndeplini serviciul militar în calitate de militar în termen este de 35 de ani.
Pedeapsa pentru neprezentarea la încorporare se află scrisă în Codul Penal.
(1) Neprezentarea la încorporare, concentrare sau mobilizare în timp de război sau pe durata stării de asediu, în termenul prevăzut în ordinul de chemare, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
2. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi neprezentarea celui încorporat sau concentrat la unitatea la care a fost repartizat, precum şi a celui care, executând potrivit legii serviciul alternativ, nu se prezintă în termen la angajator.
Citește și: DOCUMENT În caz de război, românii din diaspora au 15 zile să revină acasă pentru încorporare
