Mihaela Runceanu a fost o artistă liberă, o prezenţă aproape occidentală şi o profesoară dedicată studenţilor ei, de aceea este prea puțin să se spună despre Mihaela Runceanu că a fost una din „vocile de aur” ale anilor '80. Moartea ei prematură şi tragică a şocat toată ţara, dar, după 30 de ani, muzica ei încă răsună din boxele tinerei generaţii.
Tragedia Mihaelei Runceanu care a șocat România: Ucisă de un prieten pentru un televizor
Mihaela Runceanu s-a născut pe 4 mai 1955, la Buzău, iar muzica bucuria ei încă din copilărie. Odată, copil fiind, pe când se afla cu mama ei într-un magazin, a fost întrebată ce păpușă își dorește. Și-a ales o vioară mică pentru aceasta i-a plăcut, a povestit mama artistei cu ani în urmă.
Viaţa şi-a urmat apoi cursul firesc: a studiat muzică la şcoala elementară şi a fost elevă la Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Buzău. Atunci a avut şansa să cânte cu Orchestra Simfonică din oraş atât acasă, cât şi pe scenele din Ungaria şi Cehoslovacia.
Citește și: Povestea Mariei Delavrancea, pianista care a descoperit rețeta tinereții fără bătrânețe. Secretul ei
Mihaela le-a atras atenţia altor muzicieni, dar şi publicului încă din timpul liceului, din 1972, când a participat la concursul „Tinereţea Buzoiană“. În acea seară a obţinut premiul I şi aplauze nesfârşite pentru interpretarea piesei „Anilor“, scrisă de Petre Magdin.
A fost şefă de promoţie la absolvirea liceului şi în acelaşi an a fost admisă la Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu“. A urmat în paralel și cursurile Şcolii Populare de Artă din Bucureşti, apoi succesele s-au ţinut lanţ în anii următori.
După absolvirea Conservatorului, în 1978, cu lucrarea „Muzica uşoară românească şi rolul său în societatea contemporană“, a lucrat ca profesoară de vioară la Şcoala Generală de Muzică din Brăila. În această perioada, cânta uneori în oraş cu formaţii locale.
După aceea, a revenit o vreme la Buzău ca profesoară de vioară chiar la liceul în care învăţase, iar posibilitatea să se dezvolte profesional a sosit la scurt timp: în 1980 a devenit profesoară la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti. De-atunci a pregătit cu entuziasm mulţi artişti: i-au fost elevi Adrian Enache, Mădălina Manole, Silvia Dumitrescu şi Nicola (Nicoleta Alexandru).
Repere muzicale: Ioana Radu și Whitney Houston
Mihaela Runceanu a plecat în turnee în străinătate doar de câteva ori, după experienţele din adolescenţă a mai ajuns în Bulgaria, URSS, RDG şi Cuba. Alte oportunităţi de-a ajunge pe scena internaţională n-a avut. Dar în ţările unde a fost, la fel ca acasă, piesele ei au emoţionat publicul.
Şi acum cântăreţe românce, precum Delia şi Andra, interpretează cover-uri după şlagărele Mihaelei Runceanu. „E-adevărat, iubirea mea“ – versiunea românească a piesei „Paradise“, scrisă de L. Russell Brown –, „Iartă“, „Fericirea are chipul tău“ şi „De-ar fi să vii“ sunt câteva dintre ele.
Citește și: Copilăria tulburătoare a starului pop Sinéad O'Connor: „Țipam și o imploram să mă lase...”
Până în 1989 a reuşit să scoată trei discuri, iar postum au mai apărut câteva albume, la Electrecord, cu piesele înregistrate în anii ’80. De la începutul carierei Mihaela Runceanu şi-a păstrat preferinţa pentru muzica lentă, dar prin 1988 era deja atrasă, de asemenea, de melodiile mai ritmate; a şi cântat câteva, de pildă: „Oameni“ şi „Vara“, de Alexandru Simu.
De obicei, îşi organiza puţinul timp liber astfel încât să profite de el pe deplin: făcea jogging şi gimanstică, învăţa limba engleză şi încerca să rămână la curent cu scena muzicală internaţională. Deseori, urmărea casete cu artişti de peste hotare, ca să mai înveţe trucuri de la ei.
„Whitney Houston mi se pare cea mai marcantă printr-o tinereţe a stilului interpretării îmbinată cu o maturitate clasică în exprimarea sa artistică“, spunea Mihaela Runceanu într-un interviu. „Cred că se poate învăţa mereu de la artişti precum Stevie Wonder, Al Jareau, Eros Ramazzotti, Keith Bush şi Tina Turner.“
Cât despre solistele din România, le aprecia pe Mirabela Dauer, Angela Similea şi Corina Chiriac, iar interpreta de muzică populară Ioana Radu era idolul ei.
Ce-şi dorea Mihaela Runceanu la mijlocul anilor ’80, când ajunsese pe culmile gloriei: să interpreteze cântece noi, dar şi să aibă cât mai des ocazia să se bucure de succesele elevilor ei. „Prin cei dinaintea mea şi prin cei care-mi urmează în pasiunea pentru muzică mă simt într-o perpetuă «ştafetă» a generaţiilor“, observa cântăreaţa.
„Călăul”, o cunoștință care a vrut să-i fure televizorul
Deși Mihaela Runceaun a rămas în memoria românilor, artista nu a reușit să predea ștafeta așa cum se cuvine.
Ultimul concert al Mihaelei Runceanu a fost pe 28 octombrie 1989, la Sala Radio, primul şi singurul în care a văzut-o Andreea, vara ei, care atunci avea 9 ani. Câteva zile mai târziu, în dimineaţa de 1 noiembrie, pe la 1.00, Mihaela a murit.
Un bărbat, „o cunoştinţă“ – cum s-a prezentat chiar el în discuţiile cu reporterii, după eliberarea din închisoare la 17 ani de la crimă – a strangulat-o cu un cablu de la telefon, a stropit-o cu benzină şi i-a dat foc.
În garsoniera solistei, de pe Şoseaua Mihai Bravu din Bucureşti, Mihaela Runceanu şi Daniel Cosmin Ştefănescu, care îi făcea rost de casete video şi pe care l-a cunoscut prin nişte prieteni comuni, au început să se uite la un film. Ea era indispusă din cauza unei probleme personale, aşa că a preferat să meargă la culcare şi stabilise cu bărbatul ca el să plece după ce se termină pelicula.
Citește și: Angela, Mirabela, Dan Spătaru îi datorează cariera. Compozitorul cu 700 de șlagăre moare la 59 ani
Doar că Ştefănescu a profitat de faptul că Mihaela adormise şi s-a apucat să fure bunuri din casă. Un videocasetofon Panasonic şi un televizor Telecolor ar fi fost printre obiectele pentru care bărbatul a omorât-o când ea s-a trezit din cauza zgomotelor, potrivit unui articol Newsweek.
Mass-media a trivializat în postcomunism formularea: „O crimă care a şocat România“. Însă atunci, în noiembrie 1989, asta au simţit o mulţime de oameni: că solista a avut un sfârşit îngrozitor. Au ignorat restricţiile vremii şi s-au adunat în faţa caselor Mihaelei Runceanu din Bucureşti şi din Buzău ca să-şi ia rămas-bun. În 1991, în oraşul natal al artistei, s-a organizat, în memoria ei, prima ediţie a Festivalul de muzică uşoară „Mihaela Runceanu“.
Cum este viața călăului său la peste 30 de ani de la crimă?
Criminalul a ispășit 17 ani din pedeapsa de 25 de ani de închisoare, mai apoi și-a continuat viața liniștit. Acesta a plecat din România, presat de privirile și cuvintele oamenilor care îi aminteau la fiecare pas monstruozitatea comisă.
Bărbatul a ales să poposească prin diferite țări străine multă vreme, mai apoi s-a stabilit pentru o mai bună bucată de timp în Londra, unde a prestat diverse munci, potrivit historia.ro.
