Djambazki susține că Germania evită să-și impună dreptul de veto direct și preferă să găsească alte țări care să o facă în locul său.
Un europarlamentar „aruncă bomba” în problema Schengen. Austria și Olanda, „păpușate” de Germania
El explică că acesta este un truc politic utilizat în relațiile internaționale, menționând că Austria este „selectată” pentru a exercita presiunea în numele Germaniei. Conform acestuia, Austria, având propriile probleme legate de migrație, este utilizată ca un intermediar pentru a contesta Bulgaria.
Europarlamentarul bulgar respinge afirmațiile anterioare ale Germaniei cu privire la gestionarea migrației, argumentând că inundarea Europei cu migranți nu are legătură cu Bulgaria, ci este rezultatul comportamentului german.
Citește și: România poate primi o veste excelentă despre Schengen săptămâna viitoare. Cine ne sare în ajutor ?
Djambazki subliniază că migranții ilegali care intră în Austria nu au traversat Bulgaria, ci au ales ruta Balcanilor de Vest, finanțată de organizații neguvernamentale.
Anghel Djambazki afirmă în mod categoric că motivul pentru care Bulgaria nu a fost inclusă în Spațiul Schengen este de natură financiară și de transport.
El susține că ținând Bulgaria și România în afara Schengen, porturile vestice continuă să funcționeze ca în trecut. Djambazki subliniază că includerea acestor țări în Schengen ar accelera tranzitul mărfurilor către Europa de Vest, în timp ce menținerea lor în afara spațiului Schengen generează costuri semnificative pentru Bulgaria, inclusiv daune directe de 100 de milioane de euro anual, doar pentru transporturi, potrivit Timpul.md.
Cum am putea adera la Schengen? Există o speranță
Cu toate astea, există o șansă, mică, în care Olanda să ridice orice pretenție asupra Bulgariei și automat și României în problema Schengen.
Presa bulgară scrie că dacă Olanda nu se va mai opune aderării Bulgariei la Schengen, Austria i-ar putea urma exemplu. În acest fel, România ar urma să adere la Schengen chiar în acest an.
Citește și: OFICIAL România nu intră în Schengen la Consiliul JAI. De ce depinde o aderare surpriză în decembrie
Presiunea asupra Olandei pentru a ridica "veto-ul" împotriva aderării Bulgariei la Schengen se intensifică, deoarece de decizia acesteia depinde calea României către zona de liberă circulație.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ilva Johansson, a comentat că recent a avut loc o altă inspecție în Bulgaria, care a fost "cu adevărat reușită".
Mark Rutte, care continuă să guverneze Olanda în calitate de prim-ministru interimar, a declarat recent că țara sa va ridica "veto-ul" în cazul unei evaluări pozitive.
Aderarea Bulgariei este blocată de Olanda și Austria, în timp ce doar Viena are rezerve față de intrarea României.
Totuși, potrivit unor surse diplomatice, Austria ar putea urma Olanda dacă aceasta își schimbă poziția față de Bulgaria. Acest lucru ar evita să fie nevoită să despartă cele două țări balcanice, ceea ce este considerat dezirabil de către Comisie.
Bulgaria și România speră într-o reuniune extraordinară
Ministrul spaniol de interne, Fernando Marlasca, și-a exprimat speranța că extinderea Schengen va avea loc cât mai curând posibil. El a declarat că președinția spaniolă a Consiliului UE va continua activitatea până la sfârșitul anului.
Ambiția Bulgariei și a României este de a avea o reuniune extraordinară în ultimele zile ale anului sau la începutul anului viitor 2024. Deocamdată, se lucrează la varianta ca cele două țări să intre mai întâi cu frontierele aeriene și apoi cu cele terestre.
"Lucrăm în continuare, sperăm că va exista o modalitate pentru ca Bulgaria și România să adere la Schengen cât mai curând posibil", a declarat ministrul spaniol de interne Fernando Marlasca.
Ministrul a precizat că, după inspecția suplimentară din țara noastră, Consiliul UE va lua act de evaluările Comisiei Europene. La misiunea CE au fost prezenți și reprezentanți ai Olandei și Austriei.
România, cerută în Schengen chiar de la Viena. „Veto-ul e contraproductiv”
Respingerea de către Austria a extinderii Schengen este contraproductivă din punct de vedere economic, dăunătoare din punct de vedere al politicii energetice - și nu mai poate fi argumentată cu numărul de cereri de azil.
Veto-ul austriac a fost perceput ca o mare nedreptate, în special în România, și a dus la amenințări de boicot și la anunțarea unei acțiuni în justiție la Curtea Europeană de Justiție (CEJ).
Citește și: „Capitulează” Austria? România, cerută în Schengen chiar de la Viena. „Veto-ul e contraproductiv”
Având în vedere costurile de transport mai mari și dezavantajele concurențiale considerabile, prejudiciul economic pentru România se ridică la câteva miliarde de euro.
Numeroși migranți români care lucrează în Austria, în special în profesii care întrețin sistemul, inclusiv în domeniul îngrijirii și al recoltării, au suferit, de asemenea, dezavantaje grave.
