Școala s-a închis în toată România. În jur de 2,8 milioane de copii nu mai merg la cursuri, iar, dintre ei, 275 de mii se află în București. Teoretic, cursurile se reiau pe 23 martie, dar există o mare posibilitate ca școala să se închidă, din nou, deoarece specialiștii cred că, în România, suntem departe de vârful crizei.

Jumătate dintre copiii de la țară nu au computer

Ministrul Educației a venit cu o primă soluție în caz că școlile vor fi închise o perioadă mai lungă. Monica Anisie a anunțat că se va consulta cu spe-cialiști de la minister, dar și cu ONG-uri,pentru a găsi o soluție de realizare a cursurilor într-un sistem online, dacă vor exista multe cazuri de coronavirus.

De asemenea, a făcut apel la cadrele didactice să contribuie cu resurse educaționale deschise, potrivite acestei perioade din anul școlar.

Problema este că un milion de copii nu vor avea acces la cursurile online deoarece nu au cu ce să le acceseze. Potrivit informațiilor de la Institutul Național de Statistică, în mediul rural 49% din gospodării nu au computer.

În mediul urban, procentul este de 24,1% de locuințe fără computer. În total, 35% din gospodării nu au acces la computer. 

Pe de altă parte, un sfert dintre gospodăriile din România nu sunt conectate la Internet. Diferența este mare în funcție de mediul de rezidență. În orașe, 18% din case nu au acces la Internet, în timp ce la țară vorbim de un procent de 33%.

Într-un răspuns pentru Newsweek România, Ecaterina Andronescu a venit cu soluția telefonului mobil: „În cazul în care se va prelungi epidemia de coronavirus, iar școlile vor rămâne închise, manualele există în format electronic. Lipsește doar calea de comunicare între profesor și elev. Telefonul ar putea fi o soluție“.

Digitalizare promisă, dar nefăcută

Această situație ar fi putut fi evitată dacă guvernele de până acum ar fi realizat digitalizarea învățământului. Chiar și la nivelul de bază, prin achiziția de tablete, mai ales în mediul rural.

În „Programul de guvernare“ scris de Liviu Dragnea, care a adus PSD la putere în 2016, la capitolul „Educație“ există paragraful: „Infrastructură modernă, mijloace didactice adecvate, care utilizează tehnologiile informării și comunicării“.

PSD își propunea „Implementarea unui Proiect pilot privind învățământul digitalizat. Termen 1 ianuarie 2018“. Se dorea:  „Modernizarea procesului de predare-învăţare cu ajutorul tehnologiilor informaţiilor și comunicării, prin dotarea tuturor școlilor, cadrelor didactice și copiilor cu mijloace adecvate“.

Doi ani de întârzieri. Deocamdată

În octombrie 2019, Ministerul Educației răspunde interpelării deputatului Sebastian Moise în legătură cu situația implementării „Proiect pilot privind învățământul digitalizat“.

În răspuns, aflăm că abia „în data  de 10 septembrie 2019 s-au semnat contractele de finanțare pentru proiectele «Sistem informatic de management al școlarității» și «Platforma digitală cu resurse educaționale deschise – Biblioteca școlară virtuală» (acest din urmă proiect cu o valoare de 250 milioane lei, din care 201 milioane fonduri europene. n. red.).

«Sistemul informatic de  management al școlarității», proiect a cărui valoare este de 225 milioane lei, dintre care 191 milioane lei fonduri nerambursabile, vizează înscrierea online la liceu, implementarea catalogului electronic, precum și evaluarea online a lucrărilor scrise la examenele naționale (...).

Cele două proiecte formează o platformă de resurse și de gestionare a sistemului de învățământ, de predare, învățare și evaluare, realizată în cadrul Wi-Fi campus: platforma națională de Internet wireless în 4.500 de școli (valoare 165 milioane lei)“.

Să recapitulăm.

PSD promite, în 2016, că la 1 ianuarie 2018 se va implementa proiectul privind învățământul digitalizat. La doi ani distanță, abia se semnaseră două contracte.

Eșec cu tabletele

Anul trecut, când se afla la guvernare, PSD nu a finalizat un proiect prin care, astăzi, s-ar fi putut asigura desfăușurarea cursurilor online, foarte probabile în cazul în care criza coronavirus se acentuează.

Pe 26 noiembrie 2019, guvernul liberal informa că „suma de două miliarde de lei, tăiată din bugetul Ministerului Educației la rectificarea bugetară, era destinată unui proiect cu fonduri europene care, însă, nu avea redactată și aprobată cererea de finanțare. Proiectul respectiv fusese anunțat de fostul ministru al Educației, Ecaterina
Andronescu.

„Proiectul - România modernă, România digitală -, anunțat de fostul ministru al Educației (Ecaterina Andronescu n.red.), a fost introdus în Bugetul ministerului pentru anul 2019, la titlul 58: Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 – 2020.

Acest proiect era destinat schimbării sistemului de predare a lecţiilor, prin achiziţionarea de table inteligente și de tablete.

Cum arată o lecție on line: VIDEO Orar, pauze și teste în regim normal, dar online. Lecția de istorie, de acasă

Proiectul în cauză, în valoare de 2 miliarde lei, din care 400.000.000 lei reprezintă cofinanțarea națională, iar 1.600.000.000 lei reprezintă fonduri externe nerambursabile, nu a fost scris, și cu atât mai puțin implementat. Până în acest moment, nu a fost redactată și aprobată cererea de finanțare.

Prin urmare, pentru rectificarea bugetară, bugetul MEC a fost diminuat cu suma prevăzută pentru acest proiect nerealizat.

Activitatea curentă a sistemului de educație nu este afectată, existând fonduri suficiente pentru susținerea cheltuielilor operaționale, așa cum au fost planificate“, se arăta într-un comunicat de presă al Ministerului Educației, din noiembrie 2019.

Tabletele inteligente ar fi ajutat, astăzi, când se vorbește foarte des de posibilitatea ca elevii să învețe online în cazul în care cursurile vor fi suspendate o perioadă mult mai îndelungată.

Ce spune Andronescu

Într-o discuție cu Newsweek România, fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu (octombrie 2018 – august 2019), admite că nu s-au achiziționat tabletele, dar spune că digitalizarea școlii trebuia să se facă etapizat:

„Când eu am plecat de la minister, am lăsat finalizate două proiecte de digitalizare a învățământului românesc.

Unul se referea la resursa umană, iar al doilea la realizarea unei platforme pe care să se regăsească toate manuale, cursurile profesorilor în format digital și la care elevii să aibă acces de la distanță.

Când am plecat din minister, ele erau terminate, trebuiau doar implementate“.

Din răspunsul la interpelarea de mai sus se vede, însă, că proiectele nu fuseseră aprobate în mandatul ministrului Andronescu.

Fostul ministru spune că abia după finalizarea celor două proiecte s-ar fi trecut la achiziția de tablete pentru elevi. Fără de care, aflăm acum în plină criză de coronavirus, aproape un milion de elevi nu au parte de cursuri online. 

Când doamna ministru a părăsit Ministerul Educației, PSD se afla în al șaptelea an de guvernare, iar digitalizarea învățământului fusese promisă de numeroși alți miniștri PSD.

Școala merge înainte

Procesul instructiv-educativ asigurat de școală nu trebuie să se oprească nici măcar în caz de pandemie  sau de alte dezastre naturale, crede profesorul de matematică Cătălin Osiceanu. „Sistemul românesc de învățământ, din păcate, nu este pregătit să înlocuiască învățământul tradițional cu unul alternativ.

Ca profesor de matematică, am căutat tot timpul soluții și, în acest sens, am realizat o mare bază de date cu teste, fișe de teorie, modele de subiecte de examen, formule, concursuri, olimpiade etc. cuprinse în site-ul pe care-l dețin.

De asemenea, am răspuns unei inițiative îndrăznețe de a fi unul dintre autorii unor lecții și teste cuprinse într-o platformă e-learning care se adresează în special elevilor care au fost împiedicați, din motive obiective, să participe la cursuri sau doresc să cunoască modele alternative de predare, complementare celor întâlnite la clasă.

Un deosebit succes îl are Concursul Online «Profu’ de Mate», ajuns la a ediția a VI-a și care a ajuns la peste 14.000 de participanți la etapa I, desfășurată în noiembrie 2019“, explică Cătălin Osiceanu (foto).

Profesorul consideră că pentru situația actuală învățarea online este singura soluție.

„Interactivitatea nu cred că este posibilă, iar feedbackul este greu de rea-lizat, dar transmiterea informațiilor și chiar a imaginilor video cu lecțiile filmate, realizate de fiecare profesor, ne e la îndemână.

Condiția necesară este ca fiecare profesor să dețină un dispozitiv de filmare, de exemplu un smartphone, iar fiecare elev să aibă un dispozitiv de recepție care poate fi computer, tabletă sau telefon.

Din câte cunosc, sunt programe, gen Skype, care permit videoconferințe cu mai mulți participanți, astfel încât informația să ajungă la fiecare elev.

E timpul ca sistemul românesc de învățământ să testeze un alt mod de predare-evaluare, asemănător celor din universități, cursuri-sesiune, evaluarea urmând să fie asigurată atunci când elevii se vor întoarce în sălile de clasă“, este concluzia profesorului.

2,8

milioane de elevi
nu merg la cursuri

49%

din gospodăriile de la
țară nu au computer

24,1%

din locuințele de la
oraș nu au computer

18%

din locuințele de la oraș
nu au acces la Internet

33%

din locuințele de la țară
nu au acces la Internet