Un profesor român, care predă în SUA, a avut un dialog spumos despre climă cu AI Bard: „Prea mic”

DE Alin Crișan | Actualizat: 20.07.2023 - 18:14
Un profesor român, care predă în SUA, a avut un dialog spumos despre climă cu AI Bard: „Prea mic”, imagine cu caracter ilustrativ - Foto: Ziarul de Iași
Un profesor român, care predă în SUA, a avut un dialog spumos despre climă cu AI Bard: „Prea mic”, imagine cu caracter ilustrativ - Foto: Ziarul de Iași

În așteptarea unui interviu sau dezbateri publice despre actuala stare a climei, un profesor român care predă în SUA a discutat cu chatbot-ul AI lansat de Google. A ieșit un interviu spumos.

SHARE

Promptul meu a fost următorul: Să presupunem că sunt un negaționist sau un sceptic în privința schimbării climei. Puneți-mi 10 întrebări pentru a dovedi că sunt fie unul, fie altul.

Bard a formulat cele 10 întrebări după câteva secunde:

De la început, am remarcat curtoazia „intervievatorului”: Nu există un singur răspuns care să dovedească în mod definitiv că sunteți un negaționist sau un sceptic în privința climei. Cu speranța că am o șansă de a nu fi etichetat într-un fel sau altul, am formulat răspunsurile mele la cele 10 întrebări.

1. Credeți că clima Pământului se schimbă?

Ca geolog și geofizician, cred că este cea mai simplă întrebare. Clima planetei noastre s-a schimbat, se schimbă și se va schimba permanent, atâta timp cât sursele majore – energia solară, energia geotermică, activitatea vulcanilor, tectonica plăcilor litosferice, dinamica atmosferei și biosferei, evoluțiile ghețarilor – vor exista și funcționa.

Pe de altă parte, „Credeți că clima Pământului se schimbă?” este o întrebare extrem de imprecisă. Nu este specificată magnitudinea schimbării, în ce măsură este negativă sau pozitivă și în ce măsură este cauzată de oameni (acest detaliu apare în a doua întrebare). La o întrebare atât de vag formulată, orice răspuns nu poate fi decât afirmativ.

2. Credeți că activitățile umane sunt cauza principală a schimbării climei?

Arderea combustibililor fosili, schimbarea utilizării terenurilor prin defrișări, producția de ciment, creșterea animalelor rumegătoare, orezăriile ș.a. sunt activități umane care contribuie la creșterea concentrațiilor unor gaze cu efect de seră (în principal, CO2 și CH4). Dar aceste activități sunt doar o parte a cauzelor complexe care produc schimbarea climei de-a lungul timpului. Procentajele asociate cu această parte diferă între diversele grupuri de specialiști, unii considerând în extremis că este vorba de 100% contribuție antropogenică.

Alții, au concluzionat anul trecut că în perioada 1750 – 2018, procentul din totalul de CO2 datorat utilizării combustibililor fosili a crescut de la 0% (în 1750) la 12% (în 2018), mult prea mic pentru a fi cauza încălzirii globale.1 O abordare mai puțin extremistă este mult mai aproape de realitate.

3. Credeți că efectele schimbării climei se fac deja simțite?

Schimbarea climei este subordonată și decurge din două ciclicități majore: glaciații și interglaciații. Acum 11.700 ani s-a terminat ultima glaciație și a început epoca geologică numită Holocen, marcând debutul actualei interglaciații. Efectele schimbării climei în timpul oricărei interglaciației sunt tipice și se fac simțite și în Holocen: de exemplu, creșterea temperaturii medii planetare, a concentrației de gaze cu efect de seră, a nivelului mediu al oceanului planetar.

Trebuie remarcat și faptul că, pe fondul general de încălzire globală, Holocenul a cunoscut și perioade de câteva secole în care evoluția climei a avut caracteristici mai calde sau mai reci decât perioada post-1750, care face obiectul actualelor dezbateri și polemici climatice. Aceste evenimente nu au fost cauzate de activități umane, ci au decurs (și probabil vor decurge și în viitor) din structura complexă, haotică, puternic non-liniară și extrem de imprevizibilă, a sistemului climatic cu multiple componente (litosferă, atmosferă, biosferă, hidrosferă, criosferă).

Citește mai multe pe Ziarul de Iași

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te