Președintele în funcție este obligat să facă, o dată pe an, un set de analize pentru dovedi că este apt să conducă țara. Remus Pricopie, rectorul SNSPA, explică la Newsweek Report de ce un astfel de control este necesar și pentru candidații la alegerile prezidențiale.
VIDEO Control medical obligatoriu pentru candidații la alegerile prezidențiale. De ce este necesar
Newsweek România: Recent ați lansat o idee conform căreia candidații la președinție ar trebui să fie supuși unui control medical amănunțit din care să nu lipsească și un control psihiatric. De ce credeți că ar trebui să fie făcut acest lucru?
Remus Pricopie, rectorul SNSPA: Ideea nu este a mea. Ideea este de fapt, chiar obligație pentru, probabil, 99% dintre angajări. Inclusiv când vrei să te înscrii într-un club sportiv, ți se cere adeverință medicală. Dacă vrei să fii profesor ți se cere adeverință medicală. La școala de șoferi, la fel.
Mai departe, președintele în funcție, conform legii, are obligația să accepte un control medical amănunțit, cel puțin o dată pe an. Președintele Băsescu chiar făcea un eveniment public din chestiunea asta, când se ducea la Spitalul Militar, pentru că acolo se fac aceste analize.
Citește și: Remus Pricopie: „Partidele clasice riscă să piardă, extremiștii pot avea doi candidați în turul 2”
Eu n-aș fi spus acest lucru dacă nu am fi fost în situația în care să vedem că nu numai un candidat, ci mai mulți candidați au spus lucruri trăznite. Desigur, se poate întâmpla ca uneori anumite mesaje să nu fie neapărat bine formulate, să te mai bâlbâi, să te mai încurci, dar în cazul unuia dintre candidați s-a întâmplat de mai multe ori și pe subiecte diferite.
Citește și: Remus Pricopie: Șefii lui Călin Georgescu de la Moscova încearcă de o lună să organizeze o mineriadă
De lucrat nu știm unde a lucrat în ultimii zece ani, dar pe Youtube îl găsim în foarte multe interviuri și constatăm că nu e vorba despre, să zicem, emoția și tensiunea campaniei electorale, ci chiar sunt lucruri trăsnite.
Citește și: VIDEO Remus Pricopie, rectorul SNSPA despre sondajul pomenit de Nicușor Dan: A mai făcut asta
În Constituție se vorbește despre securitatea statului. Păi, nu e o problemă de insecuritate să ai în fruntea statului o persoană despre care nu știm exact dacă gândește limpede. Nu este nicio jignire. Nu am dat nume. Observați că nici acum n-am folosit nume, pentru că cineva ar putea să spună că îi jignesc pe X sau pe Y. Eu vorbesc de un principiu și de o procedură.
Un coleg și profesor de drept constituțional pe care îl respect și apreciez, a zis că trebuie să vedem dacă nu cumva este o lezare a drepturilor persoanei.
Păi, eu cred că nu este nicio lezare atunci când ești persoană fizică și n-ai nicio treabă cu funcțiile publice.
Dar când ai treabă cu funcțiile publice și vrei să conduci o instituție, o țară, un avion, dacă nu faci acest lucru, este o lezare a drepturilor celor care se urcă în avion. Este dreptul la securitate.
Din acest motiv pentru obținerea permisului de analize sunt cerute o serie de analize și se face un test psihologic. Pare că e mai simplu să vrei să fii președintele unei țări.
Am văzut că o instituție de presă a pus titlul propunere controversată a profesorului Pricopie privind controlul medical.
Încă o dată, nu-i propunerea mea, este o necesitate care apare din situația concretă de pe teren. În plus, repet, controlul medical ar trebui făcut pentru absolut toată lumea, iar într-un alt comentariu se vorbea despre dreptul la liberă exprimare.
Păi, să spui prostii, sigur, poate să fie dreptul la liberă exprimare, dar să spui prostii periculoase este cu totul și cu totul altceva. Și să știți că dacă noi, care nu suntem medici, nu suntem nici psihologi, nici psihiatri, poate că nu distingem neapărat unde este granița între o abordare mai excentrică a politicii și patologie. Specialiștii știu să facă această distincție și eu nu văd care ar fi problema. Eu, ca profesor. mă supun anual controlului medical, scrie în lege. Nu e nicio jignire.
Haideți să ne uităm un pic ce spune constituția. Constituția vorbește despre președintele în funcție. Constituția vorbește despre mai multe situații în care ar putea să fie o problemă cu funcția și altcineva ar trebui să o exercite. De exemplu, avem suspendarea în vederea demiterii. Știm că este o procedură. A doua situație este decesul, iar Constituția vorbește despre deces, situație in care preia funcția președintele Senatului.
Mai este situația demisiei și situația de incapacitate de exercitare a funcției. Ce înseamnă incapacitate de exercitare a funcției? Președintele Traian Băsescu a suferit o operație. A fost sub anestezie. Când ești sub anestezie, nu poți să conduci o țară. Dacă în acele 2 ore, în timpul operației începe un război la graniță, n-are cine să ia o decizie. Prin urmare, trebuie să transferi către președintele Senatului această putere.
Ce se întâmplă în cazul unui control anual și dacă se constată că președintele este in incapacitate de a exercita funcția. Nu pentru că e sub anestezie, ci pentru că nu mai gândește limpede. Se aplică, teoretic, aceeași procedură.
Păi, de ce nu ne luăm noi măsuri de precauție înainte, prin acest tip de evaluare medicală?
Cum ar putea fi decisă această măsură?
Sunt un pic nelămurit, n-am înțeles de ce actuala coaliție, care a făcut un lucru bun, în sensul că a modificat legea legilor prezidențiale, nu a mai stat un pic ca să completeze legea inclusiv cu această componentă a unui control medical care se poate face la Spitalul Militar. Este o instituție recunoscută Spitalul Militar. Nu cred că poate să zică cineva că 20 de medici ar putea să persecute un candidat și să nu îi dea aviz medical. Și repet, nici nu știu dacă problema este să îi dea aviz să poată candida sau nu, ci pur și simplu poporul să știe dacă omul e sănătos sau nu e sănătos.
Dați-mi voie să dau un alt exemplu teoretic. Dacă unul dintre candidați are o boală incurabilă și medicii spun mai are de trăit între 6 și 9 luni, evident că are dreptul să candideze. Evident că eu am dreptul să-l votez. Da, ar fi total incorect față de cetățeni și față de țară, ca o persoană care nu are perspectiva de sănătate și de viață de 5 ani să se scrie într-o în cursă.
Iată că nu vorbim numai de bolile psihologice, ci vorbim despre multe alte lucruri. Repet, eu nu m-aș și grăbit.
Un alt exemplu este războiul hibrid. Nu mi s-a părut că acest termen a fost introdus în legea alegerilor prezidențiale.
O altă temă acestor zile este cea a procentelor pe care le au anumiți candidați. Asta în timp ce există cercetări sociologice în care se arată că românii au încredere în proporție foarte mare în NATO și în instituțiile europene. Aveți o explicație pentru această situație?
Din păcate nu toate cercetările sociologice lansate pe piață sunt cercetări sociologice. De fapt. Aș vrea să fac trimitere la o declarație, am mai discutat-o, cred în prima emisiune a dumneavoastră, aici. Nicușor Dan, care a făcut trimitere la o cercetare sociologică, dar n-a văzut nimeni nicio cercetare sociologică. Deci, noi vorbim despre cercetări care de fapt nu există. Nicușor Dan e primul care a lansat niște procente aiuritoare. După aceea au mai venit și alte sondaje. Georgescu când are peste 40 %, când are peste 34%. Nu, nu ne e clar.
Avem însă o cercetare sociologică adevărată, coordonată de Remus Ștefureac. E foarte interesant că această cercetare este o continuare a uneia făcute în urmă cu 3 ani. Practic sunt aceleași întrebări comparate peste timp. Această cercetare ne spune că, dacă în 2021 spre 18% dintre români ar fi avut încredere sau n-aveau o problemă cu Federația Rusă, astăzi numai 5,6 dintre români sunt susținători sau se raportează pozitiv la Federația Rusă.
Păi ce face domnul Călin Georgescu, care a luat 23 % la alegerile prezidențiale? E cu mesajele Rusiei în gură de dimineața până seara. Păi, nu e oarecum un conflict între acete procente?
Avem două posibile explicații. Mulți dintre votanții lui Călin Georgescu au recunoscut că, de fapt, nu știau cine e. S-au uitat așa un pic, au auzit că a lucrat la ONU, ceea ce s-a dovedit a fi o minciună, au văzut că arată bine în poză la costum și la cravată, deci este bun de președinte. După aceea au recunoscut că, de fapt, n-au știut pentru cine au votat. Și au votat pentru Călin Georgescu, pentru că nu le-a plăcut de oferta pusă pe masă de partidele tradiționale.
Iar acum ne vom apropia de alegeri. Deocamdată nu avem lista de candidați. L-am avut pe profesorul Avramescu săptămâna trecută candidat. Săptămâna asta nu-l mai avem pe profesorul Avramescu. A anunțat că se retrage.
Îl avem pe Funeriu. O să vedem dacă domnul Funeriu va rămâne în cursă și în mai. Îl avem pe George Simion candidat, dar AUR a decis că îl susțină pe Călin Georgescu. Asta în condițiile în care președintele partidului, la Washington, a zis că Deveselu-i bun, NATO-i bun și totul-i minunat cu Uniunea Europeană. Sigur, nu spunea același lucru acum un an sau doi ani sau chiar acum două luni. Iar Călin Georgescu spune că Deveselu e o rușine. Și americanii democrați folosesc Deveselu ca să înceapă al 3-lea Război Mondial.
Apropo, eu am avut emoții cu preluarea puterii de către Trump pentru că domnul Georgescu a zis că nu se va întâmpla și că va începe războiul din România. Văd că nu-l mai întreabă nimic jurnaliștii cărora le-a declarat aceste lucruri.
După toate aceste declarații apocaliptice a venit și a spus: Pace!
Acesta este ori comportament de persoană cu probleme medicale, ori este comportament de șarlatan, pentru că șarlatani fac astfel de declarații, apoi imediat dispar din peisaj după ce și-au atins obiectivul.
Șarlatan și atenție, cuvântul șarlatan a fost folosit nu de mine, a fost folosit de mult mai mulți oameni care au interacționat cu unul dintre candidați chiar și acum câțiva ani. Deci, haideți, înainte de a vota, să ne uităm un pic, totuși pe cine votăm. Evident că eu nu-i învinovățesc pe cei 2 milioane de oameni care au votat. Poate că dacă am sta de vorbă am descoperi că 80% din îngrijorările dumnealor în raport cu țara le avem și noi. Dar soluția trebuie să fie una serioasă.
După cele două decizii ale Curții Constituționale, cea privind-o pe Diana Șoșoacă și cea privindu-l pe Călin Georgescu, mai poate Călin Georgescu să candideze?
Acum, dați-mi voie să nu vă supărați pe mine că voi corecta un pic o declarație a dumneavoastră. A doua decizie a Curții Constituționale nu-l viza pe Georgescu. Această decizie vorbește despre nerespectare a regulilor și legii electorale și proceduri electorale în raport cu un candidat. Acea susținere financiară de 1.000.000 euro despre care o să aflăm cu siguranță mai multe date din partea unui cetățean în raport cu un alt ca cetățean candidat, Călin Georgescu, trebuie investigată și lămurită, dar este clar că a fost o nerespectare a procedurilor electorale.
Deci decizia nu l-a vizat pe Georgescu în mod punctual, ci tot fenomenul din jurul lui Georgescu.
Întorcându-ne la Diana Ivanovici Șoșoacă, ea a fost eliminată conform unui principiu din Curtea Constituțională, și anume acela că nu poți să ataci ordinea statală și ordinea constituțională. Prima dată când am aflat de această decizie a CCR, recunosc că am fost surprins și n-am văzut neapărat pe ce bază au decis cei de la Curtea Constituțională, după care a trebuit să recunosc că au avut dreptate.
Tu nu poți să spui vin, candidez, dați-mi votul și eu voi schimba ordinea constituțională, scot țara din NATO și din Uniunea Europeană. În 2003 s-a făcut un referendum pentru modificarea Constituției și introducerea elementelor legate de NATO și UE.
Deci, poporul român, prin referendum, și-a asumat acest lucru. În cazul lui Georgescu, el are declarații mult înaintea Dianei Șoșoacă, dar nu s-a sesizat și nimeni. Eu cred că acest personaj absolut neclar, ca să folosesc cuvinte ponderate, nu prea ar mai avea ce să caute în cursa electorală. De altfel, pare că și el s-a consulat cu ideea, pentru că el a făcut o declarație spunând că în cazul în care nu va fi lăsat să candideze, ar vrea să fie prim-ministru.
Pe de altă parte, eu nu aș face calculele plecând de la ceea ce credem noi că o să decidă Curtea Constituțională. Biroul Electoral și Curtea Constituțională vor decide ceva la vremea respectivă. După părerea mea, dacă aș fi în situația de a da sfaturi partidelor pro-europene, le-aș spune să-și facă temele, considerând că toți cei anunțați sunt în cursă.
Eu nu știu dacă procurorii vor avea un dosar complet înainte de 4 mai sau după 18 mai, după al 2-lea tur. Chiar nu cunosc, dar eu sunt convins că procurorii își vor face treaba și vor găsi totuși legătura dintre grupul lui Călin Georgescu, pentru că noi vorbim tot timpul de Călin Georgescu. Călin Georgescu nu este singur, are un grup puternic de susținere.
Acolo este un mecanism, am văzut oameni care îl păzesc de dimineața până seara. Sunt aceiași oameni, în mare, în ultimele luni. Oamenii aceia n-au salariu, n-au rate la casă, n-au facturi de plătit. Cine îi plătește pe acei oameni și dacă îi plătește, de ce îi plătește ca să stea pe lângă Călin Georgescu.
Eu sunt convins că procurorii se vor uita la toată infrastructura de susținere a lui Călin Georgescu.
Aș vrea să vă întreb dacă sunteți suveranist și patriot ?
Sunt, și suveranist, sunt și patriot. Dar haideți să folosim termenii în mod corect. Patriot știm ce înseamnă: să-ți respecți tradiția, neamul, să-ți iubești țara, să nu faci nimic împotriva țării, iar asta înseamnă inclusiv împotriva celor din jurul tău.
Sigur că poți să ai idei și abordări diferite, dar în niciun caz nu poți să fii în situația de a-ți trăda țara, chiar susținând ideile celor de la Kremlin. Propaganda Moscovei în România ne-a confiscat acest termen.
Eu cred că, în marea lor majoritate, românii sunt patrioți și sunt patrioți în liniște, așa cum este și credința. Eu știu, inclusiv de la preoți, că aceasta este o relație pe care tu o construiești cu Dumnezeu și nu trebuie să fii pe prima pagină a ziarelor cu credința și cu religia ta.
În ceea ce privește suveranitatea, haideți să luăm Constituția României. Nici nu-i complicat. O găsești imediat căutând pe Google. Articolul 1 vorbește despre România, stat suveran. Articolul 2 definește ce înseamnă suveranitatea.
Dacă suntem normali la cap, toți românii sunt suveraniști pentru că vor un stat suveran. Ce înseamnă stat suveran? Înseamnă că noi aici, în granițele noastre recunoscute internațional, avem dreptul să decidem pentru noi.
Dar noi nu suntem numai Uniunea Europeană și NATO, suntem și în alte structuri. Suntem în ONU, suntem în diverse forme de organizare internațională.
Faptul că suntemîn NATO, nu reprezintă niciun conflict cu statutul de stat suveran. Dacă noi spunem NU, nu, ne obligă nimeni să fie da.
Un exemplu concret este celebrul sistem Patriot cedat Ucrainei. Nu ne-a forțat nimeni. Am negociat șase luni, dacă nu chiar mai mult de șase luni și după ce noi am considerat că sunt condiții în interesul țării, l-am dat. Ce s-a întâmplat după ce l-am dat? Astăzi avem patru sisteme Patriot, dintre care trei cumpărate pe banii noștri și unu gratis, și de generație mai nouă. Repet, gratis. Cine l-a plătit? L-au plătit celelalte state NATO care n-au avut posibilitatea să-l dea la acel moment Ucrainei. Și atunci ne-au compensat nouă costul sistemului pe care l-am dat.
Propaganda rusească însă a găsit, din păcate, o mână de oameni, unii poate că de bună credință, care au căzut cursa acestui discurs alarmist și fals patriotic. Alții însă o fac deliberat. Adică, am mai spus-o, George Simion joacă după cum îi vin notițele de la Kremlin.
