Newsweek România a filmat de la fața locului și vă arată cum arată dezastrul de la Roșia Montană, după războiul dintre Gabriel Resources și ONG-uri. Vă lăsăm și mărturiile oamenilor.
România stă cu sufletul la gură zilele acestea din cauza adâncirii deficitului bugetar.
Citește și: România ar putea pierde procesul cu Gabriel Resources pentru Roșia Montană. Câte miliarde $ plătim?
Cifrele zboară ca niște pietre grele de moară, pentru că banii europeni, necesari pentru dezvoltarea țării, sunt condiționați de scăderea deficitului.
Însă elefantul din încăpere încă nu și-a făcut apariția. Este așteptat să apară zilele acestea sub forma despăgubirilor pe care statul român va fi obligat să le plătească companiei ministere Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) pentru blocarea proiectului de exploatare a aurului din inima Munților Apuseni.
Cum arată dezastrul de la Roșia Montană, după războiul dintre Gabriel Resources și ONG-uri
Conform digi24.ro, cabinetul CIoalcu a discutat ieri despre o iminentă decizie defavorabilă României care va deveni publică peste o săptămână.
Litigiul de la Curtea de Arbitraj dintre compania auriferă și statul român are o miză uriașă: miliarde de euro, ca despăgubiri solicitate de RMGC, sumă care poate afecta dramatic deficitul bugetar, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile statului.
Deliberările s-au oprit în urmă cu două luni și jumătate și o decizie finală în acest litigiu era așteptată chiar înainte de Crăciun. A fost amânată.
Suma, pe care judecătorii tribunalului ICSID cu sediul la Washington este posibil să o dicteze drept sancțiune împotriva statului român pornește de la un minim de 2 miliarde de dolari. Și poate ajunge la un maxim de 4 miliarde de dolari.
Nu se știe acum dacă investitorii își vor încasa banii sau se vor reîntoarce la masa negocierilor cu statul român. Ultimii care au câștigat o sumă consistentă la ICSID împotriva statului român, frații Micula patronii imperiului European Drinks, au pus sechestru pe conturile statului român pentru un pic peste 200 milioane de Euro.
O sumă de 20 de ori mai mică. Guvernul Orban le-a virat a doua zi banii în cont.
Cum arată azi localitatea
Atmosfera din Roșia Montană este pustie și apăsătoare. Într-o zi de luni străzile sunt străbătute de câțiva oameni. Centrul localității este restaurată doar pe jumătate.
Localitatea a fost introdusă pe ultima sută de metri a guvernării Cioloș în patrimoniul UNESCO, după ce anterior sute de case fuseseră achiziționate de la localnici chiar de compania RMGC, un parteneriat între investitori privați și Guvernul României pentru unul dintre cele mai mari proiecte de exploatare auriferă din Europa.
Între două clădiri cumpărate de RMGC și renovate, se află o jumătate de casă cumpărată de un activist de mediu, la rândul ei renovată, dar și o ruină a unui cetățean care nu a droit să-și vândă proprietatea companiei exploatoare. De fapt o fațadă sprijinită de niște lemne de susținere.
Citește și: Sărăcie lucie la Roșia Montană: 2.700 locuitori, 200 de salariați, 40 de computere, doi doctori
De sus, Roșia Montană pare la fel de pustie. Poate un pic mai ordonată.
Artera principală se bifurcă cu o alta care merge către un dispensar. Este închis, cu un lacăt mic la intrare.
„La Rodica între craci”
La intersecția celor două se află singurul bar încă deschis din Roșia Montană. Localnicii îi zic La Rodica, între craci.
Doamna Rodica este patroana și cea care servește, o doamnă cu o coafură neagră și semeață care știe tot ce mișcă în localitate. Barul se află în casa parohială a bisericii uneia din cele 4 culte din localitate.
I se spune „între craci” deoarece se află la bifurcația celor două străzi. Zâmbetul complice al celor care-și beau cafeaua îți spune că mai e și o altă semnificație. Nespusă, dar gândită.
Localul este strâmt, cu pereți care par că se prăbușesc peste tine. Are numeroase povești, cele mai multe triste acum după ce proiectul minier a fost stopat cu ani în urmă.
Despre gloria de altădată a localității, despre cine mai trăiește și cine a murit, despre cei câțiva copii care au mai rămas în localitate și care se înghesuie înfrigurați într-o sală de clasă.
Sunt doar trei: clasa zero, întâi și a treia.
Noroc bun. Noroc chior
Înăuntru, la Rodica, intră doi localnici. Nu se înfig direct într-o bere sau un pahar de pălincă, ci își comandă un ceai și o cafea.
Din vorbă-n vorbă, aflu că unul dintre ei stă într-o casă achiziționată de RMGC, dar care i-a fost încredințată prin contract de comodat. Adică nu plătește chirie.
Celălalt e mai puțin vorbăreț, dar atent la discuție. Cum a venit s-a înfipt într-un aparat de jocuri de noroc. Nu l-a mai părăsit până am plecat.
Aflu ulterior că e jucător împătimit, iar păcănele îi înghit cam toată pensia.
La intrarea în Roșia Montană te întâmpină o poartă mare de lemn inscripționată cu Noroc Bun, care capătă accente ironice când privești la pensionarul- jucător.
Peste drum de localul doamnei Rodica se află cel mai important șantier în lucru pentru renovarea unui obiectiv din această localitate.
Scopul final este restaurarea și punerea în valoare a monumentului istoric Casa Parohială a Bisericii Reformate. Lucrarea e finanțată de Institutul Național al Patrimoniului din București.
A demarat în martie 2023 și ar fi trebuit să fie terminată în patru ani. A fost însă părăsită de o săptămână de muncitorii destoinici din Baia Mare pentru că Guvernul ar fi sistat plățile, din cauza problemelor bugetare.
În Roșia sunt circa 500 de case cumpărate și renovate de RMGC . Alte 8 au fost achiziționate de către câțiva activiști de mediu.
Primăria Roșia Montană mai are în derulare câteva proiecte de restaurare a unor case, unele situate chiar la poarta de acces către mină. Aici stă sprijinită ferm o bicicletă a paznicului care asigură cu cerbicie intrarea și ieșirea oricui care ar dori să pătrundă pe teritoriul minei Cârnic.
Introdusă otova pe lista UNESCO în 2016.
Piatra monument aflată pe lista UNESCO
Muntele care adăpostește cariera Cârnic a fost scena unor reale bătălii între activiștii de mediu pe de o parte și localnici și oficiali veniți de la București ca să fie impresionați de una din cele două tabere.
De la momentul stopării exploatării miniere în urmă cu mai bine de opt ani, vegetația a năpădit drumurile de acces care au devenit extrem de greu practicabile chiar și pentru un autoturism de teren.
Atelierul de pulovere scumpe
La geamul atelierului său de croitorie, Tică Darie întâmpină cu o mină abătută ziua de luni. Câteva croitorese muncesc de zor aici. Atelierul se află la doi pași de jumătatea de casă pe care o deține în centrul Roșiei Montane unde a venit pe bicicletă pentru a o salva.
La jumătatea distanței dintre cele două, se află singurul magazin deschis din localitate, Transmontana Shop, unde e și sediul uneia dintre organizațiile de mediu, acuzate constant că ar fi fost finanțate de miliardarul George Soros.
Numele lui a fost folosit des ca un adversar declarat al proiectului Roșia Montană. Soros a avut dispute juridice cu unul dintre acționarii importanți ai RMGC, omul de afaceri israelian Beny Steinmetz, acuzat și condamnat în România pentru corupție într-o altă afacere.
Darie își vinde scump produsele: un pulover de damă ajunge și la 700 lei.
Activistul de mediu a candidat de două ori, fără succes, la primăria și poziția de consilier local în Roșia Montană.
Turismul promis de activiștii de mediu nu a adus bunăstarea mult visată. Cei mai mulți turiști vin în weekend, mai ales vara.
Vârful îl reprezintă 3-4 autocare de turiști care merg să viziteze galeriile romane . Aici se ajunge pe poarta companiei de stat Roșiamin SA.
La intrare se află o dubiță unde se vând produsele de tricotaj ale lui Tică Darie, un stand de informare al altor activiști de mediu, o chiuvetă improvizată și două toalete ecologice.
Luni dimineață totul este închis.
Doar holoangării mai scot aur
Cu exploatarea minieră închisă și blocată, cineva extrage totuși aur de la Roșia Montană. Ilegal și periculos. Localnicii le spun holoangări, adică cineva care se ocupă cu extragerea clandestină a aurului.
După lăsatul serii, ei sapă în galeriile de lângă cariera Cârnic. Cei mai mulți sunt din localitatea Dăroaia, unde este o puternică comunitate de rromi. Nu sunt singurii. Și alții localnici sapă după aur.
Holoangării sunt extrem de bine organizați, rareori sunt prinși de autorități, iar procesele lor durează ani de zile. Unul celebru se află pe rolul instanțelor de judecată de mai bine de opt ani și nu are încă o sentință finală.
O mică raită prin Dăroaia scoate la iveală binevenite diferențe între cei care separă aurul de minereu și cei despre care se spune că le este șef.
Cât va fi gaura la buget?
Întrebarea de miliarde este cât va fi nota de plată, dacă investitorii câștigă litigiul cu statul român?
Apoi alte întrebări secundare sunt legate de ce va urma.
Newsweek vă prezinbtă cum arată dezastrul de la Roșia Montană, după războiul dintre Gabriel Resources și ONG-uri
Se va ajunge la o înțelegere între investitori și Guvernul român? Va decide într-un final Guvernul să facă o licitație publică, transparentă, unde să poată să participe orice mare jucător din industria mondială a mineritului și nu doar vehicule investiționale care au avut mai mereu aparența unor speculatori la bursă?
Istoria proiectului și a protestelor
Proiectul de la Roșia Montană are o istorie recentă de cel puțin 27 de ani.
1997 Este înființată compania Euro Gold Resources SA cu acționari principali compania canadiană Gabriel Resources și compania minieră de stat Roșia Montană SA
2000 Compania își schimbă numele în Roșia Montană Gold Corporation SA
2006 Consultări publice privind prezentarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului
2007 RMCG începe construcția unui cartier în Alba Iulia pentru strămutarea unei părția locuitorilor din Roșia Montană ale căror case urmau să fie afectate de proiectul minier
August 2013 Guvernul României aprobă și emite un proiect de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argintifere din perimetrul Roșia Montană
Septembrie 2013 – 33 de mineri se blochează în mina, premierul Victor Ponta negociază cu acestea. În aceeași perioadă încep protestele unor ONG-uri de mediu împotriva exploatării aurifere de la Roșia Montană
Decembrie 2013 proiectul de lege nu reușește să adune voturile necesare în Parlament
Septembrie 2016 Ministrul culturii, Cristiana Pașca Palmer, depune, pe ultima sută de metri a mandatului său, dosarul pentru includerea Roșiei Montane în patrimonial UNESCO
2017 RMCG anunță că va deschide un proces la ICSID, un tribunal din Washington, împotriva statului român în care va cere despăgubiri pentru că nu a putut demara exploarea aurului la Roșia Montană
2021 Roșia Montană este inclusă oficial în patrimonial UNESCO
10 februarie 2024 conform site-ului digi24.ro România se așteaptă să piardă procesul cu compania canadiană Gabriel Resources în urma căruia statul român va fi obligat la plata unor sume cuprinse între 2 și 4 miliarde de dolari drept despăgubiri către această companie
