Interlopul Ion Clămparu a fost însoțit în cursul zilei de ieri de polițiști ai trupelor speciale la o clinică din Alba Iulia unde a mers pentru un consult.
În trecut, el a cerut chiar să fie operat într-o clinică privată, însă conducerea Penitenciarului Aiud nu i-a aprobat solicitarea.
Interlopul zis Cap de Porc tocmai a debutat ca scriitor de Ziua Culturii Naționale, alături de alți cunoscuți infractori, potrivit publicației Ziarul Unirea.
Infracțiunile și condamnările lui Ioan Clămparu
Ioan Clămparu a fost şeful uneia dintre cele mai mari reţele de proxenetism din Europa ultimelor decenii. Clămparu şi-a început cariera infracţională în 1988, când a omorât în bătaie o persoană întâlnită întâmplător pe străzile oraşului lui natal, Botoşani. Pentru această faptă a stat la închisoare zece ani, între 1988 şi 1998. Aici şi-a cunoscut o parte dintre asociaţii de mai târziu, împreună cu care, între 2001 şi 2004, a pus pe picioare o reţea de proxenetism care exporta sute de femei din România şi Republica Moldova în capitala Spaniei.
Citește și: Fiul lui Sile Cămătaru și-a terorizat fosta iubită deși avea ordin de restricție. Va fi extrădat
Multe dintre tinerele care au ajuns să lucreze pentru reţea erau, iniţial, induse în eroare, spunându-li-se că merg la Madrid pentru a se angaja ca dansatoare, cameriste, chelneriţe etc. Abia după ce ajungeau acolo, erau confruntate cu adevăratele lor responsabilităţi şi constrânse să se prostitueze în parcul madrilen Casa de Campo.
Plasate în posturi fixe, instruite să accepte doar clienţi spanioli, obligate să nu vorbească niciodată între ele, femeile erau urmărite din maşini de către proxeneţi care patrulau pe aleile parcului, la volanul unor maşini închiriate. Potrivit procurorilor, în fiecare seară, un număr de 120-150 de prostiuate erau aduse în parc, puse să producă bani pentru cei aproximativ 40 de membri ai clanului. Dacă refuzau să se prostitueze, erau bătute, ameninţate cu moartea, terorizate de promisiunea că şi familiile lor din România aveau să fie ucise.
Reţeaua a fost parţial destructurată în 2004, când 13 dintre locotenenţii lui Clămparu au fost arestaţi. Acesta din urmă a reuşit să se facă nevăzut din calea poliţiei şi a fost judecat în lipsă, de către instanţele din România care l-au condamnat la 13 ani de închisoare. În septembrie 2011, obosit să se ascundă, Clămparu s-a predat autorităţilor spaniole, care l-au judecat şi l-au condamnat, la rândul lor, la 30 de ani de închisoare. În 2017, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare după ce acesta a cerut contopirea pedepselor din România, Spania şi Italia: 11 ani şi 8 luni, 20 de ani şi 18 ani de închisoare. Pedeapsa din Italia a fost descoperită în timpul procesului de la Alba Iulia, din 2017.
