În februarie 1985, generalul-locotenent Aristotel Stamatoiu, şeful Centrului de Informaţii Externe, a emis un ordin prin care le cerea tuturor unităţilor subordonate să-şi actualizeze situaţia surselor aflate în legătură şi să transmită datele lor complete.

În mai 1985, UM 0225, unitatea care se ocupa de „contracararea acţiunilor ostile RSR desfăşurate de centrele de propagandă din străinătate“, a emis un tabel conţinând numele colaboratorilor pe care îi avea în legătură.

Pe listă apăreau nume precum Ioan Aurel Pop, actualul președinte al Academiei Române, jurnaliștii Cornel Nistorescu și Ion Cristoiu, alți istorici precum Dan Berindei și filologi precum Ștefan Cazimir. (Lista completă poate fi consultată aici).

Publicarea documentelor a declanșat un imens scandal, în care cei vizați, publicații precum Evenimentul zilei și inclusiv membri din colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) au cerut darea afară a lui Mădălin Hodor sau l-au amenințat cu plângeri penale pentru sustragere de documente.

Furia nu venea doar din faptul că cercetătorul CNSAS dezvăluise trecutul colaboraționist al unor nume importante din societatea românească, ci și din cauză că lista în cauză, deși desecretizată din 2007, a fost ascunsă timp de 11 ani.

Mădălin Hodor a explicat, în emisiunea Newsweek LIVE, cum a ajuns documentul la CNSAS de la Serviciul de Informații Externe (SIE), cum l-a descoperit câțiva ani mai târziu și cum a așteptat alți câțiva ani pentru ca instituția care se ocupă cu deconspirarea agenților Securității să o folosească.

„Prima listă pe care am publicat-o avea 204 nume de persoane, multe cu carieră importantă după 1990. Unii aveau carieră și înainte de 1989, istorici și ziariști de marcă.

Am publicat lista cu Ioan Aurel Pop primul, pentru că era persoana cea mai importantă, fusese ales șef al Academiei Române.

Aceste liste fac parte dintr-un dosar de comisie mixtă CNSAS-SIE, deoarece dosarul și listele au fost predate de către Serviciul de Informații Externe în 2007.

Comisie mixtă înseamnă că reprezentanți ai colegiului CNSAS și ai conducerii SIE s-au întâlnit și au discutat asupra acestui dosar.

Între 2007 și momentul în care eu am publicat listele respective au trecut 11 ani”, a declarat istoricul.

Mădălin Hodor a precizat că atunci când listele au intrat în arhiva CNSAS, au fost declasificate. Toate paginile au ștampila „Declasificat”, care aparține SIE, și documentul a fost predat către o arhivă publică.

„CNSAS trebuia să îl ia în considerare imediat. Dar, între 2007 și 2018, instituția a emis decizii și adeverințe pentru câteva persoane din listele respective, care au fost verificate pentru că au candidat la diverse funcții oficiale sau dețineau funcții oficiale. În nici o adeverință, nu a fost menționat documentul în cauză.

Ceea ce este o încălcare a legii, o încălcare flagrantă a legii de funcționare a CNSAS. Ai o informație pe care o tăinuiești”, a arătat cercetătorul angajat la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Istoricul a explicat că, în anumite cazuri, instituția emite adeverințe cu preambul, în care colaborarea unei persoane cu Securitatea nu este considerată poliție politică, dar se menționează toate informațiile legate de legăturile sale cu Securitatea: dacă a avut dosar, dacă i s-a distrus dosarul, dacă a dat o notă informativă.

Ioan Aurel Pop a primit o adeverință în 2010, unde nu apare nici o referire că acesta ar fi pe vreo listă a Securității comuniste.

Cum a descoperit Hodor lista celor 204

„În 2015, prin sarcină de serviciu, mă ocupam de o bază de date privind verificarea lucrătorilor de Securitate. Mi s-a trasat sarcina să inventariez ce se predase de la SIE către CNSAS. Am descoperit această listă într-un dosar.

Evident că numele de acolo și tot ce era legat de listă m-au făcut atent. Am considerat că e de importanță pentru instituție să merg la șefii mei. Le-am arătat membrilor Colegilor ce avem în arhivă și mă așteptam să facem verificări cu oamenii aceștia.

Mi s-a spus că o să facem. Ulterior, am aflat că mimau surpriza și că știau de listă.

Am așteptat. Deci nu am sărit imediat să divulg, să fac un scandal de presă. Am așteptat ca CNSAS să își facă treaba.

Apoi, am început o serie de articole de cercetare legate de Direcția de Informații Externe, pornind de la declasificarea arhivelor ICE Dunărea. Așa am cerut și am obținut din nou aceste liste.

M-am gândit mult înainte să le public, pentru că mi-am dat seama că e o temă grea și că vor fi reacții puternice. Nu am fost inconștient.

Dar miza mea a fost că, prin publicarea listelor, am vrut să arăt modul deficient în care funcționează deconspirarea Securității, la 30 de ani de la căderea comunismului, și modul deficient în care funcționează CNSAS.

Iată, o dovadă a deficiențelor în procesul deconspirării vine tocmai din modul cum s-au eliberat listele acestea: un serviciu mi-a dat listele acoperite de sus până jos cu negru, doar numele vizibil, deși nu aveau dreptul să facă o astfel de anonimizare. A fost un abuz.

Alt departament mi-a dat listele corect”, a declarat Mădălin Hodor în cadrul emisiunii Newsweek LIVE.