Clădirea fabricii de trăsuri și caroserii Hermann I. Reiber este ascunsă și azi în centrul Bucureștiului... Newsweek România vă invită într-o incursiune în lumea automobilistică fantastică a Bucureștilor de dinainte de comunism și Al Doilea Război Mondial, alături de opt dintre cei mai buni fotografi auto români și noile modele BMW X2, iX2 și MINI Contryman John Cooper Works.

Citește și: Atenție, șoferi! Piața e plină de piese auto contrafăcute. Cum le identifici pe cele originale

La sfârșitul Secolului XIX și începutul Secolului XX, teritoriul României de astăzi și Bucureștiul s-au aflat pe primele file ale cărții de istorie universală a automobilului.

FOTOREPORTAJ Lumea auto a Bucureștiului interbelic

Primul autovehicul, de exemplu, o trăsură cu 4 locuri și motor de 4 cai putere Peugeot-Serpollet, a circulat prin București începând din 1889. Erau doar câteva în întreaga Europă și i-a aparținut lui Barbu Bellu, baronul care a donat statului terenul pe care se află Cimitirul Bellu de astăzi. 

Citește și: Cum a fost ieftinită mașina electrică Dacia Spring? I s-a scos aerul condiționat de „2.000 €”

Hala Ford 1936

În 1908, a fost înființată prima fabrică de autovehicule de pe teritoriul României de astăzi – MARTA, la Arad, o sucursală a reprezentanței din Franța a companiei americane Westinghouse.

Când firma Westinghouse din Franța a dat faliment în 1912, uzina MARTA a fost salvată de austriecii de la Austro Daimler și a început să se fabrice autoturisme și camioane sub licență Daimler.

În 1914, odată cu începerea primei conflagrații mondiale, s-a trecut exclusiv la producția de motoare pentru avioane. Iar, după război, a fost înființată societatea Astra – prima fabrică de vagoane de tren și motoare din România. Ultimele mașini au fost fabricate la Arad în 1926. 

Prima fabrică Ford din Europa Centrală și de Est, ridicată în București în anii 1930. Au mai rămas doar zidurile

Sfârșit de aprilie 2024. Seara, în jur de ora 22.00. Plouă cernut, dar suficient cât să te ude leoarcă. Plecăm în „#NightDriveRO“, incursiunea nocturnă în istoria automobilistică a Bucureștilor organizată de BMW România, alături de opt dintre cei mai buni fotografi auto români - Adrian Cobzașu, Andrei Toboșaru, Bogdan Paraschiv, Ciprian Mihai, Dragoș Savu, Mihai Dăscălescu, Radu Chindriș, Ramona Copil, din zona Băneasa, cu versiunea 100% electrică a noului BMW X2, iX2 xDrive30. Cei 313 cai putere nu fac niciun zgomot pe ciotul Autostrăzii Bucureștiului – A0 dintre Otopeni și Pipera. Trag bine, dar fac să dispară 4-5% din baterie în doar câțiva kilometri. E adevărat, la viteze cu 10-15% peste limita legală.

Magazin service Leonida - anii 1930

Ajungem imediat în zona de nord a Capitalei și coborâm pe Calea Floreasca până la intersecția cu Bd. Mircea Eliade, la fosta platformă Automatica. Acum sunt blocuri turn în loc și fosta Hală Ford sau mai bine spus ce a rămas din ea. Pereții.

Dezvoltatorul imobiliar care a cumpărat amplasamentul restaurează clădirea conservând fațadele originale și reconstruindu-i complet structura astfel încât s-o înglobeze în cea a noului său proiect. Spune că a demontat manual luminatorul fostei Hale Ford, o piesă extrem complexă, și că îl va pune la loc. Rămâne de văzut cum va arăta la sfârșitul lucrărilor. 

Ciclop Magheru - anii 1930

Hala Ford din București a fost proiectată de arhitectul Emil Miclescu. „În 1935, Ford a cumpărat un teren în cartierul bucureștean Floreasca, unde a construit o uzină modernă, dotată cu prima linie de montaj operațională din Europa de Est și peste 100 de muncitori, care putea ansambla anual 2.500 de automobile și camioane“, potrivit Ford Motor Company. 

A început însă Al Doilea Război Mondial și importurile de piese din SUA au încetat. În august 1944, Guvernul României a rechiziționat Hala Ford ca fiind „utilaje și construcții abandonate de inamic“, iar după venirea comuniștilor, în 1946, activitatea fabricii a fost oprită total.

Cu un Ford V8 făcut în Floreasca, pilotul român Petre Cristea a obținut prima victorie pentru marca americană la Raliul Monte Carlo în 1936.

Fabrica de trăsuri și caroserii Hermann I. Reiber din centrul Bucureștiului

În București au existat și fabrici de trăsuri și caroserii. Cel mai spectaculos exemplu este fabrica Hermann I. Reiber, construită în 1903 în centrul orașului, pe strada Romulus, în stil neogotic, după planurile arhitectului Siegfrid Kofczinsky (alte lucrări la care se consideră că a contribuit sunt Caru’ cu Bere și Castelul Peleș). Fosta casă a lui Reiber se află alături și este legată de uzină printr-o pasarelă.

Casa Marghiloman Magheru

Tot Rieber era deja dinaintea Primului Război Mondial reprezentant al mărcii Mercedes în România, cu un showroom aproape de Piața Universității, dar și pentru camioanele Volvo. Nu există dovezi palpabile, dar se spune că de pe porțile fabricii Hermann I. Reiber și a atelierului său de reparații Mercedes au ieșit mai multe limuzine carosate pe baza unor platforme tehnice Mercedes.

Astăzi, fabrica de trăsuri și caroserii Hermann I. Reiber adăpostește birouri și depozite ale Arhivei Naționale. Din păcate, clădirea nu este într-o stare prea bună. 

Fabrica de trăsuri și caroserii Hermann I. Reiber din centrul Bucureștiului - Foto: Mihai Dăscălescu

Showroom-uri auto de lux, la Universitate și pe Magheru. Ciclop, prima parcare supraetajată din București

După Hala Ford și fabrica lui Reiber, am ajuns cu un BMW X2 sDrive 20i de 170 de cai, produși de motor pe benzină de 1.5 litri în 3 pistoane, la Universitate și, apoi, pe Bulevardul Magheru, locuri care, în perioada interbelică, au avut o puternică încărcătură automobilistică.

La Universitate, de exemplu, în clădirile superbe din spatele statuii lui Mihai Viteazul, compania Nicolae A. Tanașoaca & Frații a avut un showroom BMW. Era la parterul Palatului BCR de azi. Tot aici, compania fraților Tanașoaca reprezenta firma Dodge și chiar inițiase un plan de construcție a unei fabrici a mărcii în București, dar izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial a curmat toate planurile.

Statuia Aviatorilor

Pe Magheru, fost „Ion C. Brătianu“ și „Take Ionescu“, am trecut pe lângă Ciclop, prima parcare supraetajată din România, construită în 1928-1930. Acum în paragină, clădirea Ciclop oferea parcare pe 4 niveluri, cu două rampe interioare în jurul unui atrium, ateliere auto, cafenele, restaurante, magazine și birouri. Etajele 5 și 6 au fost adăugate în 1940.

Apoi, în drum spre Piața Romană, am trecut pe lângă blocul Aro (Patria), în locul căruia, în anii 1920, s-a aflat probabil cel mai luxos showroom auto din Europa. După moartea lui Alexandru Marghiloman, în 1925, Casa Marghiloman, un adevărat palat, a fost vândută Societății Cristea, care a transformat-o în expoziție auto și showroom Renault. 

Showroom BMW Universitate - Foto: Radu Chindriș

Frații Leonida: primul accident mortal din României, originea substantivului „frigider“ și bătaia de joc comunistă

Una dintre cele mai importante și cele mai active afaceri în domeniul auto, până la venirea comuniștilor după Al Doilea Război Mondial, a fost cea a fraților Leonida, cu mai multe centre în București. Cele care sunt cele mai bine conservate sunt blocul de la Piața Romană, care acum găzduiește la parter fast foodul KFC, iar, până la Revoluție, „Alimentara Leonida“ și service-ul de la Piața Victoriei, de pe Aviatorilor, deschise încă din 1904.

Blocul Leonida - Foto: Mihai Dăscălescu

Prin legăturile lor cu General Motors, frații Leonida au reprezentat și marca de răcitoare „Frigidaire“, cea care a devenit substantiv comun în limba română.

Frații Leonida au avut destin tragic în relație cu afacerile lor. Leon Leonida este considerat prima victimă a unui accident de automobile pe teritoriul României, în 1911, în timp ce Constantin Leonida a văzut cum îi sunt confiscate toate afacerile în perioada comunistă și a fost obligat să devină reparator de frigidere, produsul pe care cu decenii înainte l-a introdus pe piața locală.

Trăsuri de Curse sau Trăsuri Sport, la Marele Premiu al orașului București

De ani buni, Bucureștiul nu mai figurează, din păcate, pe harta motorsportului internațional, cum se întâmpla, de pildă, în perioada interbelică. La ultima oprire cu istorie automobilistică din din „#NightDriveRO“, am poposit la Statuia Aviatorilor, care, între 1937 și 1939, era un reper important al Marelui Premiu al orașului București, un proiect coordonat de legendarul inginer Aurel Persu, care se desfășura în zona Primăverii de astăzi.

Statuia Aviatorilor  - Foto: Dragoș Savu

Organizat ca eveniment internațional, Marele Premiu al orașului București a avut de fiecare dată un BMW 328 prezent la start, într-una dintre cele două categorii frecvent organizate: Trăsuri de Curse sau Trăsuri Sport.

Cu un BMW 328, pilotul român de legendă Petre Cristea s-a înscris în dispute cu piloții de uzină BMW, așa cum era Ernst Jakob Henne, care a câștigat cursa din 1937, al cărei trofeu este expus acum la Muzeul BMW din Munchen. Notabil este că, în fiecare an, un BMW 328 a câștigat cel puțin o cursă, iar Petre Cristea a fost mereu printre favoriți.

Marele Premiu al Orașului București a adus la start multe alte nume şi modele remarcabile, așa cum este Hans Stuck cu un model Auto Union de Grand Prix, dr. Friz Werneck cu un BMW 328 Special sau Jean Calcianu cu modelul special de curse Dusenberg care acum este expus la Muzeul Leonida din Capitală.

Street Art București - Foto: Bogdan Paraschiv

În perioada 1931-1950, pilotul Petre G. Cristea a participat la 80 de competiții automobilistice, urcând de 55 de ori pe podium, în 45 de curse naționale și 35 internaționale. Cea mai prolifică perioadă a fost alături de BMW 328 cu care împarte o performanţă specială pe Nürburing, atât Cristea cât şi BMW 328 au obţinut victoria la cursa de debut pe acest circuit.

De asemenea, Cristea a obținut victoria în 1936 în Raliul Monte Carlo cu un Ford V8 Special, prima victorie în acestă competiţie mărcii americane.

NightDriveRo Photo exhibition - Foto: Dragoș Savu

Pe urmele Street-art în București

După incursiunea în istoria automobilistică a Bucureștilor, „#NightDriveRo“ (puteți da căutare pe rețelele de socializare, după acest hashtag, pentru mai multe imagini spectaculoase și povești) a continuat explorarea street-art-ului în București, la volanul noului MINI Contryman John Cooper Works, ai cărui 300 de căluți ne-au adus aminte, cu pocniturile specifice din tobe, de ce bidivii pe benzină au „suflet“. 

Bucureștiul ascunde multe lucrări valoroase de tip Street-art mulțumită unor artiști pasionați. 

În centrul orașului, în apropiere de Piața Universității, de pildă, se află două lucrări semnate de Barto și Să Fiți Cuminți Crew, dedicate artistului Ion Bîrlădeanu.

Născut în 1946, cu o formare minimă de doar 7 clase primare și doi ani de studii la Școala Populară de Arte, Bîrlădeanu a fost descoperit târziu, în 2008. Până atunci a avut o serie de slujbe foarte simple, precum culegător de stuf sau gropar și s-a întreținut din colectarea sticlelor din ghene de gunoi. De-a lungul vieții a creat în special colaje pop art din reviste aruncate. De la descoperire a cunoscut rapid faima, amplificată și de documentarul HBO regizat de Alexandru Nanu - "The World According to Ion B". Au urmat expoziții la Basel, Londra și Paris.

Lucrările postume realizate de Barto și Să Fiți Cuminți sunt un omagiu postum unic, singurul dedicat lui Bîrlădeanu, și au fost realizate în apropierea unui parc frecventat de artist, o formă de apreciere și memorie foarte valoroasă oferite prin street-art.

Apoi, un centru care a cunoscut apreciere pentru street-art este Strada Arthur Verona și Street Delivery, un proiect demarat de Ordinul Arhitecţilor din România şi Librăria Cărtureşti.

În ultimii 15 ani, Street Delivery a crescut semnificativ, lăsând în urmă monumente, murale şi îmbunătăţiri vizibile ale străzii în vederea recuceririi treptate a spaţiului public.

Dincolo de aceasta, evenimentul a fost un factor important de coeziune a comunităţii de pe strada Arthur Verona şi a promovat atitudinea civică faţă de oraş. În contrast cu lucrările moderne, dar și cu tema de condus de noapte a proiectului, este un graffiti cu un mesaj electoral din 1946 - "Votați soarele", sloganul folosit de Partidul Comunist la alegerile trucate în urma cărora a preluat puterea în România, un element autentic care vorbește de o parte tragică din istoria României.

"Votați soarele", sloganul folosit de Partidul Comunist la alegerile trucate în urma cărora a preluat puterea în România - Foto: Andrei Toboșaru

O altă comoară ascunsă a orașului, prezentată prin sprijinul Academiei de Studii Economice din București, este o serie de două lucrări murale de mari dimensiuni găzduite în incinta Căminului Moxa.

Pe de o parte este lucrarea artistei Nadine Kseibi, realizată ca proiect de masterat la Universitatea Națională de Arte București în 2009.

Proiectul este dedicat subconștientului uman și folosește o serie de simboluri care reflectă mai multe concepte precum dulciurile care reprezintă emoții pozitive eliberate, albinele care reprezintă liberul arbitru al individului, aripile sunt ca niște pânze de corăbii, sugerând o călătorie personală a fiecărui individ în viață. Nadine este artist tatuator și a realizat lucrarea folosind o tehnică alb-negru, ulterior a folosit culoarea pentru a da mai multă forță mesajului.

Cealaltă lucrare aparţine artistului portughez Vhils, cu un stil special care se bazează pe spargerea pereților pentru a forma imagini. Lucrarea creată de el este un portret al lui Constantin Brâncuși și folosește motive populare românești pentru a întări identitatea artistului. Vhils a cunoscut aprecierea din 2008, când o lucrare murală în stilul tipic a fost prezentată alături de un graffiti al celebrului Banksy la Cans Festival (Londra).

Expoziția FANBOY 2 a artistului Saddo care a ocupat Piața Amzei din București a fost oprirea-surpriză a prezentării MINI. Cu apariții în publicații precum The New Yorker și The Hollywood Reporter, Saddo a participat la numeroase expoziții de grup atât la nivel local, cât și internațional, în orașe precum Copenhaga, New York, Berlin, Montreal, Ottawa, Salvador, Bangkok, Viena, Mexico City, Oakland și Portland.

Foto: Bogdan Paraschiv

Prezentând cea mai cuprinzătoare serie realizată până în prezent de artistul Saddo, expoziția FANBOY 2 ocupă Pieței Amzei și reunește o selecție de lucrări ce acoperă ultimii patru ani de activitate artistică, printre care lucrări din expoziția de debut, FANBOY, alături de schițe ce au stat la baza tuturor lucrărilor, desene, picturi de mari dimensiuni, tapiserii, sculpturi și obiecte prezentate pentru prima oară publicului.