România este într-o situație dificilă. Nu găsește 30 de miliarde de euro pentru investiții. Sunt pensiile speciale și sporurile pe 4 ani. Numai pentru patru dintre cele opt regiuni de dezvoltare, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) estimează un necesar bugetar imens.
Vorbim despre cifra primului exerciţiu bugetar pe fonduri europene, de la intrarea României în Uniunea Europeană.
România nu găsește 30 de miliarde € pentru investiții
Guvernul nu are, însă, un buget dedicat dezvoltării regionale pe bani europeni, care să fructifice acest potenţial imens.
ADR-urile României (agenţiile pentru dezvoltare regională) sunt bine poziționate pentru a-și asuma responsabilități suplimentare de dezvoltare regională, dar capacitățile lor vor trebui dezvoltate și extinse în continuare, spune Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
Implementarea strategiilor la nivel regional (de exemplu, planuri de dezvoltare regională și strategii de specializare inteligentă), explică OCDE, pentru a promova prioritățile regionale, "este complexă și depinde de mobilizarea unei game largi de actori".
Limbajul uscat şi realitatea fiscal-bugetară
Astfel, agenţiile acestea trebuie să fie proactive, să comunice şi să impulsioneze județele, municipalitățile, firmele, societatea civilă, mediul academic și, într-o oarecare măsură, actorii naționali, care finanțează inițiativele de dezvoltare regională și de inovare, pentru a livra inițiativele propuse în strategii.
ADR-urile acestea sunt agenţiile regionale pentru dezvoltare, al căror rol este să atragă bani europeni. Dar orice proiect pe fonduri europene presupune o cofinanţare românească, pentru care trebuie să existe disponibil financiar de la buget.
Este un limbaj uscat, de expert în fiscalitate bugetară. Să-l contrapunem realităţii româneşti. Un efort bugetar enorm trebuie făcut de Guvern, pentru plăţi nete de la bugetul de stat. Vizate sunt măriri de pensii, plăţi de pensii speciale şi sporuri.
Citeşte şi: Sporuri imorale de 27 miliarde lei pentru bugetari, „garantate” de Marius Budăi. Cum le-a păstrat
OCDE atrage atenţia, pe 20 noiembrie: "Acest mediu complex, combinat cu resurse financiare insuficiente, dedicate inițiativelor de dezvoltare regională, pune sub semnul întrebării probabilitatea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare regională".
Conform diferitelor planuri de dezvoltare regională, există un necesar de investiții estimat la 12,3 miliarde de euro, până în anul 2027, în Regiunea București-Ilfov, de 3,7 miliarde de euro, în Regiunea Nord-Est, de 5,5 miliarde de euro, în Regiunea Vest, și de 8,2 miliarde de euro, în Regiunea Sud-Muntenia.
Total: 30 de miliarde de euro. Aşadar, numai pentru patru dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României, potenţialul investiţional, pe bani europeni, pentru Politica de Coeziune, este acum cât era scorul fondurilor structurale care puteau fi trase de România, în primul exerciţiu financiar de după integrarea în UE.
Nu există un buget
Astfel de investiţii duc, prin venituri suplimentare la buget, la creşterea nivelului de trai şi, finalmente, inclusiv a pensiilor. Ai bani, pot să faci plăţi de la buget.
"Cu toate acestea", mai spune Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, despre România, "nu există un buget dedicat pentru planurile de dezvoltare regională.
Fondurile Politicii de Coeziune a UE, pentru PNRR 2021-2027, sunt singurele pe care ADR-urile le pot dedica pe deplin implementării planurilor de dezvoltare regională".
Citeşte şi: Cum a făcut Ciolacu ca 99% din bugetari să păstreze sporurile de sute de lei pentru praf și „antenă”
Aceste fonduri oferă în medie numai 1,4 miliarde de euro pe regiune, adică există o subfinanţare masivă. Dar există sporuri de praf, sporuri de antenă, sporuri de întuneric şi altele multe.
Newsweek România scrie de peste trei ani, despre sporurile imorale, pentru condiții vătămătoare, acordate aproape tuturor bugetarilor aflaţi în primării, consilii județene, instituții arondate acestora (de la companii de salubritate, până la ansambluri folclorice), Senat, Guvern, Camera Deputaților, ministere, administrații, regii naționale etc.
În anul 2016, se cheltuiau 53 de miliarde de lei, cu personalul bugetar, iar astăzi se cheltuie 110 miliarde de lei. Dintre aceste 110 miliarde de lei, aproape 27 de miliarde de lei sunt sporurile.
Este necesară mobilizarea
Pentru a aborda deficitul de finanțare, ADR "vor trebui să mobilizeze guvernul național, actorii regionali și locali, pentru a accesa resursele suplimentare necesare, pentru a sprijini activitățile de dezvoltare regională".
Consolidarea inovației poate contribui de asemenea la abordarea disparităților regionale. Inovația este un motor fundamental al creșterii productivității, "iar rolul ei este probabil să fie consolidat, pe măsură ce producția devine din ce în ce mai digitalizată și țările și regiunile avansează în tranziția lor ecologică și industrială", spune entitatea.
Dar în primul rând trebuie să existe banii. Prin anul 2020, volumul anual al plăţilor pentru pensiile speciale era de circa 11 miliarde de lei, adică de aproximativ 2,5 miliarde de euro. În patru ani de atunci, s-au efectuat aşadar plăţi de cel puţin 10 miliarde de euro.
Citeşte şi: Câte miliarde de euro ne costă pensiile speciale? S-ar putea face 120 km de autostradă pe an
Spunem "de cel puţin" pentru că între timp au mai apărut şi alte categorii de pensionari speciali. De 2,4 miliarde de euro se pot face anual 120 de kilometri de autostradă.
România s-a angajat prin PNRR, pe de altă parte, să adopte o nouă lege a pensiilor. Scopul era ca sistemul să fie sustenabil și echitabil. Dar această lege s-a dovedit a fi în realitate numai acoperirea oficială pentru un efort bugetar uriaș.
Dacă pensiile cresc cu 40% (în două tranşe: indexarea cu rata inflaţiei, de la 1 ianuarie; restul de la 1 septembrie) între 30 și 55 de miliarde de lei, în condițiile unui deficit bugetar masiv. Asta înseamnă aşadar încă între 6 şi peste 10 miliarde de euro.
Concluzia ar fi: nu sunt bani pentru dezvoltarea României, pentru că ei se duc pe sinecuri de partid şi plăţi la populaţie, cu substrat electoral: mită din bani publici.
