România se confruntă cu o criză energetică, urmare a unui consum ridicat pe fondul unei veri caniculare. Astfel, s-a ajuns ca România să aibă nevoie să redeschidă unități de producție energetice, în special cele care folosesc cărbunele.
Newsweek a scris, ieri, că - în timp - guvernele României au închis termocentralele poluante pe cărbune, dar n-a investit aproape nimic, pentru a pune ceva în loc.
5.000.000.000 lei datorii pentru centralele pe cărbune. Statul le va prelungi durata de viață
România postdecembristă producea 22.000 MW în bandă, potrivit ministrul Energiei Sebastian Burduja.
Acum însă, hidro, eolian, nuclear, pe cărbune/hidrocarburi și fotovoltaic, România produce circa 7.500 MW, importând 500-1.000 MW la prețuri mari, pentru a acoperi consumul zilnic.
Citește și: În 1990, România producea 22.000 MW în bandă. De ce a rămas fără curent? Guvernul n-a investit nimic
Ministrul Energiei i-a lăudat, ieri, pe angajații care au reluat sau au amplificat producția de electricitate generată cu ajutorul termocentralelor pe cărbune. Burduja a spus că va încerca să nu le închidă definitiv până în 2032, termenul limită asumat de România.
Felicitări pentru mineri
“Am căutat în aceste zile toate soluțiile posibile pentru a crește producția de energie electrică, în condițiile în care avem niveluri ridicate de consum. La această oră, consumul este de peste 8200MW. Și e important să acoperim cât mai mult din acest consum din producția proprie pentru a nu apela la importuri mai mari.
Un gând special pentru oamenii minunați de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) și din Valea Jiului. Depășim la această oră 1250MW producție în termocentralele pe cărbune. În condiții tehnice deosebit de dificile, cu multe echipamente vechi, la temperaturi caniculare, echipele de specialiști au găsit mereu soluții. Au repornit grupuri, au rezolvat în timp record avariile apărute, au muncit ore suplimentare pentru a da României energie”, a spus Burduja.
Ce s-a închis?
Până la data de 31 decembrie 2021, România a scos din funcțiune, definitiv și ireversibil, 1.695 MW (circa 25% din producţia de energie electrică în bandă pe cărbune), respectiv grupul energetic Turceni 3, cu o putere instalată de 330 MW, grupul energetic Ișalnița 8, cu o putere instalată de 315 MW, ambele aparținând Complexului Energetic Oltenia, precum și cele 5 grupuri energetice de 210 MW ale CTE Mintia – Deva.
Citește și: Cum a ajuns 1 MWh de energie să coste în România de 108 ori mai mult ca în Spania? Ce ne lipsește?
În 2022, România a mai închis 660 MW pe lignit, respectiv Grupul energetic Rovinari 3 – 330 MW și Grupul energetic Turceni 7 – 330 MW.
Cum stau complexe energetice din România?
Newsweek a verificat situația a 5 complexe energetice care funcționau în anul 2023 pentru a vedea ce efort bugetar e necesar pentru a le ține în viață.
Complexul Energetic Oltenia are datorii de 1,37 miliarde și un profit de puțin peste un milard de lei. Profitul a fost de 3 ori mai mare în 2022. Detalii AICI
Complexul Energetic Valea Jiului, lăudat de ministrul Burduja are 90.000.000 lei datorii și pierderi de 87.000.000 lei. Detalii AICI
Complexul Energetic Hunedoara are datorii record de peste 2,4 miliarde de lei și pierderi de 950 de milioane de lei. Detalii AICI
Compelxul Energetic Craiova are profit de sub 1.000.000 de lei și datorii de 431.000.000 de lei. Detalii AICI
S.C. Complexul Energetic Craiova S.A. este deținută de Ministerul Economiei, fiind a treia termocentrală ca mărime din zona Olteniei, după CE Turceni și CE Rovinari. CE Craiova nu se află în apropierea unor zăcăminte de cărbune, astfel încât înregistrează cheltuieli suplimentare cu transportul cărbunelui.
Complexul Energetic Rovinari are datorii de 759.000.000 lei și profit de 33.000.000 lei. detalii AICI
Urmează noi închideri
Până în 2025, România s-a angajat să închidă încă 1.425 MW pe cărbune:
Rovinari 6 – 330 MW
- Turceni 4 – 330 MW
- Ișalnița 7 – 315 MW
- Govora 3 – 50 MW
- Govora 4 – 50 MW
- Craiova II 1 – 150 MW
- Craiova II 2 – 150 MW
- Termo-Service Iași II – 50 MW
Iar între 2026 și 2030 România s-a angajat să închidă încă 1.140 MW pe cărbune:
- Rovinari 4 - 330 MW
- Rovinari 5 - 330 MW
- Turceni 5 - 330 MW
- Paroșeni 4 – 150 MW
