Asta, mai ales prin raportare la faptul că din această organizație fac parte reprezentanții unor țări europene în care reglementări similare există de foarte multă vreme.
Proiectul legislativ propus de CCIR are ca referințe modelele consacrate din state precum Austria, Germania, Franța, Italia, Turcia ș.a., unde relația dintre camera de comerț și antreprenor este legiferată sub forma afilierii obligatorii sau, după caz, prin cotizații obligatorii.
CCIR și camerele de comerț din România nu s-au înființat singure în baza O.G. nr. 26/2000 a asociațiilor și fundațiilor, dimpotrivă, legea specială a camerelor de comerț din România, după care acestea funcționează, instituie prin voința legiuitorului (Statul care le-a creat), faptul că afilierea companiilor la acestea este voluntară.
În Europa, un model similar Catalogului firmelor a fost implementat cu succes în Ungaria, unde toate companiile înregistrate în Registrul Comerțului au obligația legală de a se înscrie și în Registrul Cameral, administrat de camerele de comerț maghiare, companiile trebuind astfel să plătească o contribuție anuală, în schimbul serviciilor oferite. Despre certificatul de competență a administratorilor din companii vorbesc de mult timp ca fiind necesar inclusiv cei care îl contesta astăzi, plagiindu-i public denumirea în necesitatea unui permis de conducere al IMM.
În regiune, CCIR este membră a Asociației Camerelor de Comerț din Balcani (ABC), la nivel european este membră a Asociației Camerelor de Comerț și Industrie Europene (Eurochambres), iar la nivel mondial, a Federației Mondiale a Camerelor de Comerț (WCF) și a Camerei de Comerț Internaționale (ICC). A subaprecia rolul, importanța și atribuțiile Camerei Naționale a României, cel puțin din ne(re)cunoaștere, considerăm ca fiind un lucru de așteptat din partea formelor asociative organizate ad-hoc prin voința asociaților sau fondatorilor și contestatare ale proiectului de lege.
Din partea FIC așteptăm totuși mai mult, dat fiind apartenența membrilor acestora și proveniența investitorilor pe care îi reprezintă, din țări cu sisteme camerale recunoscute, dezvoltate, moderne și viabile care lucrează împreună cu Statele lor în interesul economic general. Invităm astfel FIC să informeze opinia publică, societatea civilă, asociațiile și mediul de afaceri în general din România, despre cum sunt organizate camerele de comerț în țările de unde membrii acestora provin. Și dacă, prin prevederi similare cu cele ale proiectului din România, în statele de referință cotizațiile obligatorii afectează economia de piață.
