“În Uniunea Europeană, finanțele publice la sfârșit de 2019 consemnau excedente bugetare în cazul a 17 state membre. Celelalte, cu o singură excepție, se aflau subpragul de 3% deficit conform criteriilor de convergență nominală.
Excepție a făcut tocmai România, ale cărei finanțe publice au evoluat prociclic în anii de guvernare PSD, adică pe contrasensul responsabilității economice, cu deficite înalte în ciuda creșterii economice. Astfel, România încheie anul 2019 cu cel mai mare deficit bugetar dintre țările UE, de 4,4% din PIB, după o guvernare ce lăsa în urmă diverse facturi și plăți restante către sectorul privat“, a explicat consilierul prezidențial.
El a arătat că România a trecut de la cel mai mare deficit în 2019 la “una dintre cele mai moderate deteriorari ale soldului bugetar în 2020“.
“Chiar dacă redresarea economică, de la un trimestru la altul, nu a fost atât de rapidă pe cât ne-am fi dorit - astfel încât să confirme în trimestrul 3 curba așteptărilor inițiale, economia recuperează progresiv, iar perspectivele sunt unele favorabile pentru o creștere economică robustă începând cu anul 2021“, mai apreciază consilierul prezidențial.
În finalul articolului său, el susține că o guvernare de dreapta reprezintă soluția pentru problemele economice ale României: “În acest sens, politicile de dreapta - axate pe investiții, inovare, competitivitate și responsabilitate economică, vor susține cu adevărat dezvoltarea României.
Avem două direcții esențiale: fondurile europene și reformele structurale!“.
Puteți citi aici articolul “Finanțele publice și economia: cum traversăm criza-corona?“