În cadrul evenimentului a fost analizat impactul crizei actuale a semiconductorilor cu efecte vizibile asupra industriilor mondiale, respectiv: auto, electronică, de apărare, energetică și de telecomunicații. De asemenea, a fost dezbătut și modul în care Uniunea Europeană (UE) va răspunde nevoilor industriilor și companiilor afectate, ținând cont de angajamentul asumat prin Actul european privind cipurile, potrivit căruia, până în 2030, UE va realiza 20% din producția globală de semiconductori.
Secretatul General Adjunct al CCIR, Bogdan Vișan a transmis mesajul președintelui Mihai Daraban care a subliniat provocările din ultimii ani pentru mediul de afaceri, pentru societate și economia globală care în ultimele 4 luni au fost agravate de războiul nejustificat declanșat de Federația Rusă în Ucraina: „ (...) în ultimii doi ani, uzinele Dacia și Ford au fost nevoite să își întrerupă producția de câteva ori din cauza penuriei de componente electronice și a crizei de semiconductori la nivel global.
Ținând cont de resursele semnificative pe care le deține România de cupru, zinc, plumb, cadmiu și litiu, beriliu, grafit, magneziu, niobiu, tantal și wolfram care sunt esențiale pentru construcția de baterii electrice, a autovehiculelor, a echipamentelor electronice și a super aliajelor, considerăm că este deosebit de important să deschidem calea pentru atragerea de investiții în România, care să fie stimulate de cadre legislative concurențiale și stabile.”
Președintele Daraban a ținut să reitereze implicarea CCIR în susținerea mediului de afaceri: „CCIR, în calitate de cel mai important reprezentant al mediului de afaceri din România, își propune nu doar să aducă în atenția dumneavoastră provocările și obstacolele cu care se confruntă oamenii de afaceri, ci și să contribuie împreună cu dumneavoastră la identificarea celor mai bune soluții care să fie materializate de decidenții politici în colaborare cu mediul privat”.
Totodată, s-a analizat posibila contribuție României la efortul european de securizare a noilor lanțuri de aprovizionare cu semiconductori, minerale și metale rare esențiale pentru producția avansată, necesară pentru tranziția verde și digitală, luând în considerare resursele pe care le deține (cadmiu și litiu, beriliu, grafit, magneziu, niobiu, tantal și wolfram).
Prezent la conferință prin intermediul online, Ministrul Economiei, dl. Florin Spătaru, a venit cu răspunsuri cu privire la implicarea României la efortul european de securizare a noilor lanțuri de aprovizionare cu semiconductori: „ România începe să devină un jucător important în UE, în acest domeniu pentru că are câteva avantaje incontestabile. Suntem o țară cu o independență energetică mai mare decât alte țări din UE, avem materii prime care sunt absolut necesare pentru dezvoltarea unor astfel de ecosisteme. (...)
Suntem activi în discuțiile la nivel european pe proiectul inițiat în luna februarie de Comisarul Breton, ce vizează dezvoltarea ecosistemelor în domeniul semiconductorilor. Reamintesc faptul că acest proiect are un buget de 43 de miliarde Euro, din care România dorește să atragă o parte importantă. Țin să subliniez faptul că România este una din țările est-europene care are capabilitatea să dezvolte un astfel de ecosistem, are tradiție, are resurse și capital uman.”
Simona Almajan, Country Manager, NXP Semiconductors a declarat: „Avem nevoie de o strategie solidă, pe termen lung, cu o execuție riguroasă. (...) De asemenea, avem nevoi de resurse umane prin adaptarea sistemului educațional, astfel încât să avem suficienți specialiști, mă refer aici cu precădere la cei cu studii medii. Consider că trebuie să revitalizăm acele școli profesionale, să investim în școli duale. Și în final, trebuie să amintesc faptul că avem nevoie de o promovare mai bună. Trebuie să vorbim mai mult despre potențialul nostru, despre ce suntem noi capabili să facem aici, în România, o promovare nu doar la nivel național, ci și la nivel european.”
Criza semiconductorilor
Pandemia de Covid-19 a generat criza semiconductorilor care s-a resimțit prin prisma creșterii rapide a cererii în industria electronică, dar și a întreruperii unor lanțuri de aprovizionare, cu precădere, în industria auto. Pentru a răspunde nevoilor companiilor din domenii precum: apărare, auto, electronică, telecomunicații, energie, tehnologie inovativă necesară pentru eficiența energetică, tranziția verde și digitală, Uniunea Europeană (UE) și-a propus ca până în anul 2030 să realizeze 20% din producția globală de semiconductori, cu angajamentul de a aloca 43 miliarde de euro pentru investiții în această industrie, încurajând totodată statele membre să își dezvolte strategii naționale de construire a capacităților industriale și de producție.
