De ce pleacă tot mai puţini români la muncă, în străinătate? Cum se schimbă piaţa muncii. Contingentul de lucrători străini non-UE în Uniunea Europeană a rămas constant, în ultimii trei ani. Cauzele: condițiile impuse de autorități, un oarecare miss-match între necesarul local de forță de muncă și ceea ce pot oferi țări precum Sri Lanka, India sau Pakistan.
De asemenea, și creșterile de salariu minim au făcut ca situaţia să fie în prezent aceasta. An de an însă cererea se rafinează. Dacă, în urmă cu câțiva ani, expații din Asia sau Africa ocupau aproape exclusiv posturi de muncitori necalificați, acum găsim lucrători străini non-UE și în domenii care presupun pregătire și calificare de top.
De ce pleacă tot mai puţini români la muncă, în străinătate? Cum se schimbă piaţa muncii
Un exemplu ar fi sudorii de adâncime aduși din Vietnam, chiar şi pe salarii de 10.000 de lei, după cum a explicat pentru termene.ro Vasile Andriescu, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
Pentru anul acesta, Guvernul a aprobat un contingent de 100.000 de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă, același ca şi în anii 2023 și 2024 și de douăzeci de ori mai mare ca în anul 2017 (5.500).
Vasile Andriescu consideră că numărul de avize disponibile pentru acest an s-ar putea consuma până la finele anului, în timp ce o parte din firmele de recrutare spune că cererea ar fi de 3 ori mai mare.
Citeşte şi: Piaţa muncii a luat-o razna. Un muncitor străin costă cât doi muncitori români
Dar posturile nu pot fi ocupate din cauza condițiilor stricte impuse de autorități pentru importul de forță de muncă.
Situația e însă ușor diferită, în condițiile în care companiile care angajează s-au plâns de-a lungul anilor că unii dintre lucrătorii non-UE se adaptează greu, din cauza diferențelor culturale sau a necunoașterii limbii engleze.
Alții folosesc România doar ca țară de tranzit și în câteva luni pleacă spre Vest. În plus, au existat și cazuri în care autoritățile au depistat străini veniți în țară, pentru trafic de persoane.
Citeşte şi: Vietnamezii au luat cu asalt, în număr mare, un judeţ al ţării. În ce domenii lucrează aceştia
În decembrie 2023, Ministerul Muncii anunța că Ministerul Afacerilor Externe eliberase până pe 10 octombrie 42.822 de vize pentru angajare în muncă.
De asemenea, respinsese 11.388 de cereri de eliberare a vizelor de lungă şedere pentru angajare în muncă/detașare. Totodată, 3.355 de astfel de vize au fost anulate.
”În același timp, aproape 82.000 de contracte individuale de muncă cu normă întreagă, active, au fost înregistrate de angajatori români, pentru salariați cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene.
Rafinare
Aceasta până pe 10 octombrie. Datele înregistrate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că, în primele opt luni ale acestui an, 304.371 de locuri de muncă (n.n.: disponibile) au fost declarate în mod repetat de angajatori, din cauză că nu s-au putut ocupa”.
În ultimii ani, am putea vorbi despre o rafinare a procesului de recrutare. După cum explică Vasile Andriescu, ”companiile de la noi angajează străini, în principal când nu găsesc pe piața locală.
De ce pleacă tot mai puţini români la muncă, în străinătate? Cum se schimbă piaţa muncii - Foto: INQUAM PHOTOS/George Călin
În plus, se caută lucrători stabili, iar în prezent 80% dintre lucrătorii aduși din Asia sau Africa își mențin locul de muncă.
Locuri de muncă vacante
Asta și pentru că procesul de recrutare este extrem de serios, poate dura chiar și un an, iar ca să găsim muncitori mergem chiar pe piețele de origine”.
Oficial, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a anunțat peste 30.000 de locuri vacante (destinate în proporție de peste 60% angajaților necalificați), la nivel național (30.748, conform celui mai recent comunicat, din decembrie).
Numărul acesta este de două ori mai mic decât în urmă cu 6 ani (60.000 de locuri de muncă vacante în anul 2018).
