De ce vor să cumpere SUA automate AKM 74 din România. Modificările aduse au îmbunătățit celebra armă

Mai exact, armata americană cauta AK-74 cu pat fix și o lungime a țevii de aproximativ 16 inch [406,4 mm].

Alte produse oarecum similare cu AK-74, precum cele fabricate în Bulgaria și Polonia, nu intră în atenția US Army.
„Armele fabricate în altă parte sunt, de asemenea, de dorit, cu condiția să fie conforme cu designul AK-74. Cu toate acestea, cele produse în Bulgaria [AR-SF] și Polonia [Tantal] nu vor fi acceptat.”

Starea armelor solicitate de armata SUA nu contează, singurul criteriu luat în considerare fiind ca „sigure pentru tragere”, conform Defense România.

Se estimează că la nivel mondial ar fi fost fabricate aproximativ cinci milioane de arme AK-74, în diverse variante.

O armă apreciată de profesioniști

În Forțele Armate ale României arma este cunoscută sub denumirea de pistol-mitralieră/pușcă-automată model 1986, fiind foarte apreciată de profesioniști și de cei care au făcut armata ca militari în termen, în special după 1990.

Este considerată o armă extrem de precisă și fiabilă. Distanța până la care se garantează lovirea țintei într-un procent de peste 90%, cu scoaterea din luptă a adversarului - bătaia eficace – este de 625 de metri, dublă față de arma predecesoare AK-47.

În Statele Unite s-au vândut mii de exemplare de AKM 47 modificat în armă de vânătoare sau auto-apărare. Arma este foarte apreciată pentru fiabilitate la un pre decent.

Povestea lui Kalashnikov

Mihail Kalașnikov s-a născut la 10 noiembrie 1919, în Kurya, Rusia. Părinţii săi erau fermieri şi au fost deportaţi în timpul regimului stalinist, pierzându-şi toate bunurile. Familia s-a mutat într-un sat unde tatăl său avea posibilitatea să vâneze des, ceea ce l-a ajutat pe Mihail să se familiarizeze cu armele.

În timpul școlii, Mihail Kalașnikov a fost foarte interesat de poezie şi şi-a dorit chiar să ajungă poet. După ce a mai crescut, a început să lucreze ca mecanic, perioadă în care s-a arătat interesat de arme. Kalașnikov a intrat în armată în 1938 ca mecanic de tanc, iar ulterior a devenit comandant de tanc.

În perioada armatei, a început să fie interesat de proiectarea armelor şi de îmbunătăţirea structurilor tancurilor. Pentru eforturile sale incipiente de proiectare a armelor, un general de armată i-a oferit în semn de apreciere un ceas.

Printre primele sale proiecte s-au numărat un contor care înregistra loviturile tunului tancului. Mihail Kalaşnikov a luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial, fiind rănit în 1941 şi a rămas spitalizat până în 1942.

În timp ce era spitalizat, i-a venit ideea construirii unei arme de asalt pentru armată în timp ce asculta discuţiile soldaţilor despre neajunsurile armelor folosite de aceştia. A proiectat mai întâi un model de armă, care însă a fost respins, dar acest demers l-a ajutat să fie observat ca un proiectant talentat de arme.

În timpul carierei sale, a reuşit performanţa de a proiecta circa 150 de modele de arme de foc, însă printre cele mai cunoscute se numără AK-47, AK-74, AK-12 şi puşca semiautomată Saiga. Modelul AK-47, reprezentând acronimul de la „Avtomat Kalașnikova model 1947”, a fost introdus în competiţia pentru desemnarea puştii de asalt în anii 1945-1946, astfel că varianta propusă de Mihail Kalaşnikov a fost câştigătoare în defavoarea unor modele mult mai vechi, care erau deja prezente pe piaţă. Ceilalţi producători au recunoscut concepţia net superioară a modelului lui Kalaşnikov.

Astfel, AK-47 a devenit, din 1949, arma de asalt standard a armatei sovietice şi este fără îndoială cea mai importantă invenţie a lui Mihail Kalaşnikov, care a păstrat amprenta muncii sale peste tot în lume prin comercializare şi producţie pe scară largă. A fost folosită de forţe armate din peste o sută de ţări.

Modelul a fost realizat sub licenţă în mai multe fabrici din lumea întreagă, oferind astfel posibilitatea şi altor state să îşi producă acest tip de armă pentru utilizarea forţelor armate proprii. Însă, pornind de la acest tip, au fost realizate mai multe arme derivate, în diferite fabrici de pe mapamond, în Israel, Finlanda, Africa de Sud şi în alte state, Potrivit unor estimări de producţie, au fost produse la nivel mondial între 70 şi 100 de milioane de arme.

În anii '50, a fost realizată o versiune mult mai uşoară şi cu un timp de producţie mult mai mic, cunoscută sub denumirea A.K.M. Acest tip de armă a stat la baza realizării modelului AK-74, care utiliza muniţie de calibru mai mic (5,45 mm, comparativ cu 7,62 mm). A rămas standardul folosit de armata rusă.