Evenimentul este dedicat dezbaterii unui subiect de actualitate la nivelul Uniunii Europene, respectiv reînnoirea generaţiilor în agricultură, o temă prioritară în contextul negocierilor Politicii Agricole Comune (PAC) post 2020.
În cadrul evenimentului, reprezentanţi ai autorităţilor române şi ai Comisiei Europene, precum şi asociaţii de fermieri reprezentative la nivel european vor susţine prezentări privind modalităţile de sprijin a tinerilor fermieri în contextul viitoarelor Planuri Strategice PAC.
De asemenea, vor fi anunţate rezultatele concrete înregistrate în actuala perioadă de programare în ceea ce priveşte atragerea tinerilor în agricultură.
Reuniunea va oferi participanţilor oportunitatea împărtăşirii experienţelor cu privire la mecanismele de sprijin disponibile pentru reînnoirea generaţiilor în agricultură şi, totodată, va facilita dezbaterea perspectivelor oferite de viitorul cadru de programare al Politicii Agricole Comune.
„Nu văd fermieri perdanţi în România”
„Din propunerea Comisiei cu privire la viitoarea Politică Agricolă Comună până la acest moment nu văd fermieri perdanţi în România”, a afirmat, vineri, Mihail Dumitru, director general adjunct Directoratul General Agricultură şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene (CE), la conferinţa „Reforma Politicii Agricole Comune”, organizată de Ministerul Afacerilor Externe în parteneriat cu Institutul European din România, potrivit Agerpres.
Vot în 2 aprilie pentru PAC
Pentru regulamentul de bază al Politicii Agricole Comune au fost depuse 6.000 de amendamente pe care raportorii le vor transforma în 123 de amendamente de compromis ce ar putea fi votate pe 2 aprilie.
„La nivelul Parlamentului au fost produse aproape 10.000 de amendamente pentru întreg pachetul PAC, care este constituit din trei regulamente. Numai pentru regulamentul de bază, regulamentul planului strategic, s-au produs în jur de cinci mii şi ceva, şase mii de amendamente. Raportorii din Parlament au avut şi au o sarcină foarte dificilă de a topi aceste 6.000 de amendamente într-un număr redus de amendamente care să poată fi votate”, a mai declarat Mihail Dumitru.
El a spus că au trecut 10 luni de la adoptarea viitoarei PAC. Parlamentul şi Consiliul au început în Parlament procesul de ajustare a propunerii Comisiei. România vrea să obţină un acord parţial general până la sfârşitul mandatului ei. El a afirmat că acest acord parţial general înseamnă toate elementele politicii agricole fixate, mai puţin elementele bugetare.
Potrivit lui Mihail Dumitru, Comisia Europeană a adoptat o nouă propunere de reformă a Politicii Agricole Comune pentru următoarea perioadă de şapte ani, iar în zece luni de la adoptarea ei, propunerea a fost „întoarsă pe toate părţile” şi „analizată din toate punctele de vedere” de către societate, de către beneficiarii acestei politici şi a parcurs un drum important în procesul de co-decizie europeană.
El a declarat că CE a propus un nou model de gestiune a Politicii Agricole Comune, iar acesta presupune o împărţire diferită a responsabilităţilor între Bruxelles şi statele membre. Împărţirea diferită vine în urma unei solicitări rezultate după consultări dar şi într-un context general privind modul în care politicile europene sunt gestionate şi îşi produc efectele.
De asemenea, el a afirmat că s-a stabilit că vor fi păstrate la nivel european câteva elemente cheie care vor fi puse în regulamentele de bază, în regulamentele de aplicare.
Mihail Dumitru a menţionat că a fost stabilit un set comun de indicatori şi acelaşi tip de intervenţie pe care fiecare stat membru să-l poată adapta şi dezvolta la condiţiile specifice.
„Statele membre vor trebui să îşi pregătească un plan strategic naţional pentru întreg PAC şi să specifice în acest plan nevoile lor specifice şi cum vor contribui la aceste obiective specifice, pe urmă să îşi adapteze aceste intervenţii la nevoile lor şi pe urmă să intrăm în perioada de implementare şi să urmărim, Comisia cu statul membru sau autorităţile din staul membru, cum se implementează, dacă îndeplinim rezultatele pe care ni le-am propus şi dacă nu, ce trebuie să facem pentru ca să corectăm din mers”, a conchis Mihail Dumitru.
