În anul 2017, guvernarea PSD-Dragnea a decis să arunce în aer buget de stat crescând sporurile pentru condiții vătămătoare de muncă oferite angajaților de la stat. Să ne înțelegem, majoritatea covârșitoare a celor care iau aceste sporuri care, teoretic, le-ar pune viața și sănătatea în pericol muncesc la birou, din fața computerelor, în clădiri situate în centrul orașelor.
Că viața nu le este pusă în pericol reiese din faptul că niciun bugetar nu renunță să vină la muncă și implicit la aceste sporuri care se acordă, deja, de cinci ani. Newsweek a scris că, după intrarea în vigoare a legii salarizării din 2017, sporurile din instituțiile publice au crescut și de 600 de ori.
Cum au crescut sporurile ca Făt Frumos
Două au fost motivele pentru care sporurile oferite angajaților din instituțiile publice au crescut în ultimii ani.
Primul a fost creșterea veniturilor bugetarilor, ceea ce a dus la o creștere a sporurilor.
Sporul se calculează aplicându-se o indexare (procent) la salariul brut. Dacă, până în 2017, procentul era unul variabil (în trepte 0%, 5%, 10% și 15%), după apariția Legii salarizării unitare, în instituții s-a calculat aplicându-se procentul maxim admis de lege, 15%.
În ianuarie 2021, Newsweek România declanșa o campanie în care devoala nivelul uriaș al acestor sporuri.
Citește și: Milioane de euro de la buget pentru boli închipuite
Ca urmare a investigațiilor Newsweek, premierul de la acea vreme Florin Cîțu a anunțat că declanșează o analiză pentru a vedea cine merită aceste sporuri care erau, în opinia lui, imoriale.
Citește și: Unde găsește Cîțu cele mai mari sporuri: 3000 lei/lună (Parlament), 2300 lei (PMB), 12.500 lei (CCR)
Premierul Cîțu: Sporurile sunt pentru boli inventate
"Am spus că în acești 4 ani de zile veniturile în sectorul public s-au dublat. Nu inventez nimic, cifrele sunt reale - de la 53 la 110 miliarde lei. Gândiți-vă că în 2016 se cheltuiau 53 miliarde lei cu personalul bugetar, astăzi se cheltuiesc 110 miliarde lei. Dintre aceste 110 miliarde lei, aproape 27 sunt sporuri. Nu ar fi o problemă daca aceste sporuri ar merge la oameni care și-au făcut treaba și peste, după aceea. Ca în sectorul privat în care tu premiezi pe cineva. Din păcate, aceste sporuri sunt date doar pentru că apari la locul de muncă", a spus premierul.
Citește și: Florin Cîțu, obligat să destructureze grupul organizat care a crescut sporurile și de 600 de ori
La trei ani de la aceste declarații ale unui fost premier, sporurile sunt la locul lor, la fel de mari. Potrivit datelor obținute de Newsweek România, la Ministerul Muncii sporurile pentru condiții vătămătoare date angajaților într-un singur an se ridică la suma de 9 milioane de lei.
Sporuri de condiții vătămătoare la Ministerul Muncii
Potrivit Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, funcționarii publici pot beneficia de un spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat, precizează Minissterul muncii.
Cum s-au acordat sporurile de condiții vătămătoare în 2021:
- Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – 2.778.000 lei
- Casa Națională de Pensii Publice - 2,8 milioane lei.
- Inspecția Muncii: 963.527 lei
- Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă: 1.116.006 lei
- Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială: 947.224 lei.
Sporuri pentru uzura prematură a organismului
„Gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituţiile şi autorităţile publice se asigură de fiecare ordonator de credite, care are obligaţia să stabilească salariile de bază, indemnizaţiile de încadrare/indemnizaţiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani şi în natură prevăzute de lege, în condiţiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu”, ne-a precizat Ministerul Muncii.
Ministerul Muncii a explicat pentru Newsweek României cum a fost posibilă acordarea acestor sporuri pentru fiecare entitate în parte. Și cine a făcut buletinele de analiză care arată cât de periculoasă este munca de birou a bugetarilor.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
Raportul de măsurători a fost întocmit de Societatea Națională de Radiocomunicații S.A Sucursala Direcția Radiocomunicații București în conformitate cu prevederile HG 520/2016. În baza buletinelor de măsurarea a câmpului electromagnetic Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București a emis buletinul de expertiză în baza căruia s-au acordat sporurile pentru condițiile de muncă vătămătoare.
Casa Națională de Pensii Publice
Buletinele de expertizare au fost emise de Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Munciii “ Alexandru Darabont”, conform prevederilor art.3 alin. (3), lit.b din Anexa la Hotărârea nr.917/2017 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare “ Administrație” din administrația publică central.
Inspecția Muncii
Buletinele de determinare şi/sau de expertizare au fost eliberate în condiţiile legii de către direcţiile de sănătate publică sau Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii „Alexandru Darabont“ - Bucureşti.
Locurile de muncă pentru care a fost acordat sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare au fost acelea care au întrunit cel puţîn doi factori de risc din cei prevăzuţi la art. 5 din Regulamentul-Cadru din 20 decembrie 2017 - privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare "Administraţie" din administraţia publică central aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.917/2017.
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă:
Buletinele de expertizare au fost emise de Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Muncii “ Alexandru Darabont”. Ministerul Sănătății prin Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București a apreciat favorabil demersul ANOFM.
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială:
Buletinele de determinare şi/sau de expertizare au fost eliberate în condiţiile legii de către Direcția de Sănătate Publica a Municipiului București; SC Enquhesa Consulting SRL - Laborator Riscuri Fizico-Chimice. Expertiza s-a efectuat conf. HG 917/2017 și a avut în vedere prevederile: art. 3 alin (3) lit a din Regulament ANEXA (buletin de determinare a câmpului electromagnetic, buletin de determinare ozon, buletin de determinare pulberi fară efect specific);
art 4 (1) (riscul de îmbolnăvire determinat de depășirea limitelor câmpului electromagnetic din HG 520/2016 - noxa fizica; riscul de îmbolnăvire determinată de depășirea limitei admise a pulberilor fară efect specific din HG 359/2015 - noxa fizico-chimica; riscul de îmbolnăvire determinată de depășirea limitei admise a ozonului - noxa chimica);
art. 5
a. - existenta factorilor nocivi și mecanismul de acțiune a acestora asupra organismului: unde electromagnetice, pulbere fară efect specific, ozonul;
b. - intensitatea factorilor nocivi sau asocierea acestor factori: intensitatea câmpului electric depășește valoarea admisă din HG 520/2016, pulberile fară efect specific depășesc valoarea limita din HG 359/2015, ozonul depășește valoarea limita din HG 359/2015;
c. - durata de expunere la acțiunea factorilor nocivi pe țoață durata timpuluide lucru;
d. - existența unor condiții de munca ce implica suprasolicitarea nervoasa care determina un risc de îmbolnăvire;
f - existenta unor condiții de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului;
e. - structura și nivelul morbidității în raport cu specificul locului de munca). Recomandări Buletin de expertiza: se vor respecta reglementările pentru acordarea sporurilor.
Notă: Aceste sporuri sunt acordate, deja, de 5 ani. Dacă pericolul pentru sănătate ar fi de amploarea a ceea este menționat în buletinul de analize de la Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială e greu de crezut că cineva ar mai veni la muncă. Sporurile pentru condiții vătămătoare de muncă sunt între 300 de lei pentru muncitor și aproape 2.000 de lei pe lună pentru director. Newsweek va scrie zilele următoare despre organismele care acordă aceste buletine.
Ce spune legea
Potrivit art. 23 din Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, „locurile de muncă şi categoriile de personal, precum şi mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexele nr. I - VIII şi condiţiile de acordare a acestuia se stabilesc, în cel mult 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, cultură, diplomaţie, justiţie, administraţie, de către instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi de către autorităţile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului), la propunerea fiecăruia dintre ministere.
Funcționarii publici și personalul contractual pot beneficia de un spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat. Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare a acestora se stabilesc de ordonatorul principal de credite, având la bază buletinele de determinare sau expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.
Sporul pentru condiții deosebit de periculoase, condiții periculoase și condiții periculoase sau vătămătoare de muncă se acordă potrivit buletinelor de determinare prin expertizare a locurilor de muncă, ce se eliberează pe baza următoarelor criterii: a) înregistrarea de îmbolnăviri profesionale ca urmare a activității desfășurate la locul de muncă; b) gradul de creștere a indicilor de morbiditate la locurile de muncă respective; c) înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă.
