Au atras, după ele sute de alte companii românești care asigură materia primă, mentenanță sau alte servicii. Oraș de provincie cu doar câteva zeci de mii de locuitori și care nu se învecinează cu un mare centru urban, Sebeșul nu are șomeri.
Deși sunt rulate anual miliarde de euro, orașul nu poate primi eticheta de „industrial”. Istoria sa de burg săsesc vechi de 900 de ani i-o refuză.
Boom-ul economic surprinzător, în contradicție cu restul țării, l-a făcut independent de fondurile guvernamentale. Statul îi răspunde pe măsură: îl ignoră până la capăt și nu îl consideră un start-up citadin de mare succes. Sebeș nu are o reală șosea de Centură, iar autostrada care ar duce spre Turda și Cluj este în mare întârziere. De aceea, este sufocat de trafic și poluare.
Orașul Sebeș ne arată că, în România, există o singură cale de succes urban. O administrație care știe să le prezinte investitorilor toate atuurile. În cazul orașului Sebeș, o poziționare geografică fericită, oamenii calificați la fabricile din comunism, o tușă de istorie de esență germană. O admi-nistrație care compensează birocrația și lipsa investițiilor de la centru prin facilități fiscale. Sebeșul este oglinda evoluției României de după Revoluție. În care statul nu a ajutat cu aproape nimic, iar oamenii și investițiile private au făcut totul.
Citește dosarul complet despre miracolul economic din inima Transilvaniei:
Orașul fără asistați social și cu investiții de 2 miliarde de euro
Ciserom, cum să te reorientezi după ce ai pierdut piața sovietică
Elis Pavaje: „Construim mai repede decât obținem autorizațiile“
Daimler, cum alegi locul perfect pentru business
