România se opune acordului de liber-schimb cu țările din blocul Mercosur, având în vedere că acesta va aduce prejudicii semnificative sectorului agroalimentar și fermierilor români, susține ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
Florin Barbu: România se opune Mercosur! Agricultura autohtonă, în pericol din cauza acestui acord
România respinge acordul de liber-schimb cu Mercosur, considerându-l o amenințare pentru fermierii români. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, avertizează că acest tratat ar afecta grav sectorul agroalimentar.
Autoritățile cer măsuri pentru protejarea intereselor producătorilor locali.
Citește și: Vin reguli noi! Ce trebuie să știi despre „Tomata”, „Usturoiul” și „Rabla pentru tractoare” în 2025
Poziția ministrului Florin Barbu
"România este împotriva acestui acord. Fermierii români vor fi afectați. Eu am solicitat comisarului (Christophe Hansen, comisar european pentru Agricultură - n.r.) să dea Agriculturii o perioadă de tranziție de trei ani în cadrul acestui acord. Încă sunt în discuții la nivelul UE, nu s-a luat nicio decizie.
De aceea, avem nevoie de un șef de stat care să-și asume poziția împotriva Mercosur. Acesta este pilonul cel mai important pe care trebuie să-l facă președintele care va fi ales de către români: să fie împotriva Mercosur", a declarat, pentru AGERPRES, Florin Barbu.
Acesta a precizat că, inițial, majoritatea statelor UE au fost împotriva acordului, dar în prezent Italia are o altă abordare.
"Dacă ar fi de acord Italia ar cam avea majoritate. În opinia mea, Comisia Europeană nu cred că își va permite, dacă nu are o majoritate largă, să aprobe Mercosur.
Citește și: Ministrul Agriculturii, despre boicotul supermarketurilor: Falimentul multor fermieri din România
Vă spun că, în cazul în care trece Mercosur, eu nu voi mai semna, unde este nevoie de unanimitate, nu voi mai vota nimic. Le spun clar acest lucru în Consiliul de Miniștri", a transmis șeful MADR.
Poziția fermierilor români și opoziția față de Mercosur
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis recent, în cadrul reuniunilor desfășurate la Bruxelles, la COPA-COGECA, că România se opune Acordului Mercosur în forma sa actuală, din cauza prejudiciilor aduse sectorului agroalimentar românesc. În acest context, reprezentanții organizației au transmis că, în cazul în care nu va fi întrunit pragul minorității de țări reprezentând 35% din populația UE pentru a bloca acordul, Parlamentul național și reprezentanții români din Parlamentul European nu îl vor ratifica, evitând astfel aplicarea sa cel puțin până în 2030.
"Deși se discută despre măsuri compensatorii, acestea ar fi insuficiente în raport cu impactul negativ și nu ar ajunge la cei mai afectați", a menționat AAC într-un comunicat transmis AGERPRES.
În cadrul discuției cu Leopoldo Rubinacci, director general adjunct la DG Trade pentru România, AAC a solicitat ca în viitorul acord de liber schimb să fie extinsă lista sectoarelor sensibile cel puțin cu grâu și orz pentru care nu există nici o limită, importându-se din Ucraina circa 7% din producția europeană, reintroducerea contingentelor tarifare la nivelul cantităților existente înainte de război și mobilizarea Ucrainei să reia piețele de desfacere anterioare.
Solidaritate europeană împotriva politicilor agricole inechitabile
În data de 27 februarie, fermierii români s-au solidarizat cu colegii lor europeni din Cehia, Slovacia, Ungaria și Austria, care au declanșat proteste împotriva politicilor agricole europene inechitabile, a importurilor masive de produse agricole din țări terțe și vitalitatea unui buget distinct și puternic pentru PAC 2028-2034.
Potrivit Alianței pentru Agricultură și Cooperare, fermierii români se confruntă cu aceleași probleme ca și colegii lor europeni: distorsiuni ale pieței cauzate de importurile scutite de taxe vamale din Ucraina, impactul nociv al acordului comercial UE-Mercosur asupra competitivității producției agricole europene, creșterea poverii birocratice impuse de reglementările de la Bruxelles și lipsa prevederilor concrete despre un buget PAC distinct și puternic din Viziunea privind Viitorul Agriculturii din UE.
"Aceste măsuri pun în pericol securitatea alimentară, distrug lanțurile de aprovizionare locale și afectează veniturile fermierilor europeni", au transmis reprezentanții Alianței.
În acest context, AAC solicită factorilor de decizie din România și UE: anularea acordului UE-Mercosur, care ar permite importuri masive de produse agricole din America de Sud, afectând grav competitivitatea fermierilor europeni; renegocierea relațiilor comerciale UE-Ucraina, pentru a proteja piața agricolă europeană și a asigura condiții echitabile de concurență; garantarea unor politici agricole echitabile, care să asigure o protecție reală a pieței interne și a fermierilor europeni; reducerea birocrației și a reglementărilor excesive impuse de Bruxelles, care îngreunează activitatea agricolă.
Franța, liderul opoziției împotriva Mercosur
Președintele Franței, Emmanuel Macron, declara în data de 22 februarie, înainte de deschiderea celui de-al 61-lea Salon al Agriculturii de la Paris, că Franța continuă să caute o "minoritate de blocaj" în cadrul Uniunii Europene asupra acordului de liber-schimb cu țările sud-americane din Mercosur, a relatat AFP.
"Agricultorii noștri nu pot fi variabila de ajustare a puterii de cumpărare (...), nici variabila de ajustare a acordurilor agricole. Și din acest motiv ne opunem acordului cu Mercosur așa cum a fost semnat", a declarat atunci șeful statului francez.
Parisul se opune acordului cu Mercosur, estimând că blocul sud-american trebuie să respecte normele în vigoare în UE pentru a evita o concurență neloială.
Destinat liberalizării schimburilor între UE și cinci țări din America Latină, acest tratat comercial a fost semnat pe 6 decembrie 2024, dar trebuie să fie ratificat pentru a fi aplicat.
"Este un text prost așa cum a fost semnat. Și deci vom face totul pentru ca să nu-și urmeze drumul, pentru a proteja această suveranitate alimentară franceză și europeană", a mai spus președintele francez înainte de deschiderea Salonului Agriculturii.
Pentru a fi ratificat, acest acord de liber-schimb trebuie să fie aprobat de cel puțin 15 state membre reprezentând 65% din populația UE, iar apoi să întrunească o majoritate în Parlamentul European.
Creat în 1991, Mercosur, abreviere de la "piața comună a sudului", reunește cinci țări - Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay și din 2023 Bolivia (care nu este vizată de acord). Un alt stat membru, Venezuela, este suspendat din 2016.
