"În ceea ce priveşte infrastructura de gaz, ca să fie foarte clar: este vorba despre un pilot la nivel regional, prin care într-o regiune a României - Ministerul Energiei stabileşte care este această regiune, pe nişte criterii statistice clare, deci într-o regiune a României extindem reţeaua de gaze, dar o extindem direct în formula hibridă de hidrogen cu gaze naturale. Dacă reuşim să facem asta prin PNRR şi funcţionează într-o regiune, asta ne creează premisele ca, fie cu fonduri europene, altele, fie din bugetul naţional, să pregătim trecerea României spre hidrogen", a spus Ghinea.
El a arătat că nu este o simplă extindere a reţelei de gaz, ci o trecere spre amestecul de hidrogen.
Citește și: USR pierde subprefectul de Alba la două luni de la numire. Acesta și-ar fi falsificat diploma
"Aici provocarea este tehnică, dacă putem în timpul rămas să putem avea tot conceptul tehnic detaliat, plus sursa de hidrogen, pentru că hidrogenul trebuie să-l producem", a continuat oficialul guvernamental.
România poate produce suficient hidrogen, astfel încât să primească finanţare europeană de 600 de milioane de euro prin PNRR pentru a dezvolta reţelele de gaze, a afirmat ministrul Energiei, Virgil Popescu, într-un interviu acordat Agerpres la finalul lunii aprilie.
El a arătat că oficialii europeni au cerut explicaţii părţii române de ce doreşte extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale cu fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi urmează ca experţii din Ministerul Energiei să meargă la Bruxelles pentru a arăta că vom folosi gaze mixte, inclusiv hidrogen verde şi alte gaze neconvenţionale, prin aceste conducte.
"Anul trecut am început un program de investiţii şi am reuşit să convingem Comisia Europeană şi-mi aduc aminte cât am discutat cu ministrul Fondurilor Europene de anul trecut, cu domnul Marcel Boloş, cum să facem să-i convingem pentru că efectiv nu voiau să ne aprobe să folosim banii din POIM pentru reţelele de gaze. Am reuşit să-i convingem să înţeleagă că România are nevoie de distribuţia de gaze şi reţelele care se vor construi din acele 250 milioane de euro pentru care am primit aprobare anul trecut vor fi reţele de gaze inteligente, contorizarea va fi inteligentă, va fi altceva decât reţelele de gaze pe care le aveau deja distribuitorii în gestiune sau le folosesc românii în acest moment. Deci am reuşit pe un concept nou. Ne dorim ca şi în continuare, prin PNRR, să avansăm de la acest concept de reţele inteligente la cele care folosesc un mix de gaz natural şi gaze verzi, hidrogen sau alt tip de gaz verde, pentru că acesta este viitorul: hidrogen în amestec cu gazul natural. Este nepoluant şi are capacitate calorică mult mai mare şi poate scădea inclusiv consumul", a explicat Popescu.
El a arătat că primul proiect pentru producţia hidrogenului va fi centrala de la Halânga, pe care o construieşte Romgaz în parteneriat cu GSP Power, care ar urma să fie gata în anul 2023.
Citește și: Deputatul AUR Dan Tănasă a depus plângere penală pentru că un membru UDMR i-ar fi furat din cărți
"Este un concept unitar cu emisii mai mici. Spre asta tinde şi Comisia Europeană. Îmi doresc ca acest proiect să poată fi replicat şi în alte noi centrale, pentru că este un proiect de succes", a continuat ministrul.
