România rămâne acționară în două bănci controlate de Rusia, la 15 luni de la declanșarea războiului.
La un an și patru luni de la invazia Ucrainei de către trupele rusești, statul român a făcut mult prea puțin pentru a se retrage din acționariatul celor trei bănci controlate de Federația Rusă: Banca Internațională de Investiții (BII), Banca pentru Cooperare și Dezvoltare la Marea Neagră (BCDMN) și Banca pentru Investiții și Cooperare Economică (BICE).
Citește și: 400.000.000 lei din pensiile românilor sunt blocați în „Banca spionilor ruși”, sancționată de SUA
Formal, ne-am retras doar din banca spionilor ruși
Conform unor surse guvernamentale, statul român a reușit să finalizeze, la începutul acestei luni, pe 6 iunie, formalitățile de retragere din acționariatul Băncii Internaționale de Investiții (BII).
Citețte și: Directorul portului Constanța atacă operatorii portuari privați. Miza: profituri de milioane de euro
Procesul a durat mai bine de un an și trei luni, oficialii guvernamentali anunțând oficial, la o lună de la izbucnirea conflictului din Ucraina, că se vor retrage din acționariatul acestei bănci.
Oficialii Ministerului Finanțelor Publice (MFP) nu au răspuns întrebărilor Newsweek România legate de stadiul demersurilor întreprinse de statul român pentru a ieși din acționariatul acestor trei bănci și cum ne vom recupera banii investiți în acestea.
În BII, Federația Rusă are 43%, iar România 7,5%, restul acțiunilor fiind deținute de o serie de state comuniste sau foste comuniste din estul Europei și din Asia. Al doilea cel mai mare acționar al băncii, cu 17%, este Ungaria.
Etichetată drept “banca spionilor” ruși, BII are sediul central la Budapesta, și a fost condusă de Nikolai Kosov, fiul unui fost spion KGB, Elena Kosov.
Newsweek România a scris recent că 11 fonduri private de pensii din România au blocate 440 milioane lei în obligațiuni ale BII. Cea mai mare expunere o aveau olandezii de la NN cu aproape 60% din total.
Nu se știe cum și dacă ne vom recupera banii?
Procesul de recuperare a investiției făcute de statul român în această bancă, însă, este unul diferit și neclar cum va fi finalizat având în vedere că această bancă cu sediul la Budapesta este în cvasifaliment după ce a fost inclusă pe lista de sancțiuni atât de către instituțiile europene dar și de către guvernul SUA.
Prezența și investițiile făcute de statul român în BII a făcut obiectul unei dispute dintre doi foști miniștri de finanțe: liberalul Florin Câțu și fostul social democrat, Eugen Teodorovici.
Citește și: Conducerea portului Constanța dă, prin atribuire directă, terenuri în port unui oligarh rus
Câțu a declarat pentru Newsweek România că procesul de ieșire din acționariatul BII este foarte complicat, iar banii investiți de guvernul, în care a fost ministru de finanțe Teodorovici, nu vor mai putea fi recuperați:
”Să ieși din această bancă e dificil iar banii investiți de Teodorovici nu îi vom mai recupera. Am reușit să salvez banii pe care Nazare (n.r. fost ministru de finanțe în guvernul condus de Câțu) voia să-i investească în BII și acesta a fost și motivul pentru care l-am dat afară din guvern”.
Teodorovici, în schimb, afirmă că statul român ar fi trebuit să ofere continuitate în finanțarea proiectelor pe care BII le avea pe piața românească. “Asta cu sancțiunile (n.r. impuse de SUA entităților care ajută agresiunea rusească din Ucraina) e pentru cei la care ține. Nimeni nu întreabă de capitalul social, adică cele 22 mil euro investite de statul român în BII. Măcar să fi discutat să cedăm acțiunile și să ne luăm banii. N-am văzut nimic în acest sens.
În boardul guvernatorilor BII ar fi trebuit să venim noi cu propunerea să-i dăm noi pe ruși afară și să rămânem noi acolo, să finanțăm noi operațiunile din diverse piețe. Nu am făcut treaba asta deșteaptă, am decis să ieșim.
BII avea câteva proiecte mari în România: o clinică medicală pentru copii cu boli rare, alt proiect pe stocare de cereale și altul pe producția de miere. La aceste proiecte să zică statul român că le asigură finanțare prin băncile noastre".
Între Câțu și Teodorovici au avut loc numeroase discuții în contradictoriu, primul acuzându-l voalat pe cel de-al doilea că ar fi agent de influență rus, acuzație respinsă de acesta.
De ce au pus americanii banca rusească pe lista de sancțiuni?
Ambasadorul SUA la Budapesta a anunțat pe 12 aprilie 2023, la Budapesta, unde BII își are sediul din Europa, că această bancă a fost pusă pe lista de sancțiuni a SUA din cauza riscurilor de spionaj rusesc în Europa.
„Prezența IBB la Budapesta permite Rusiei să-și sporească prezența informațiilor în Europa și deschide ușa activităților rău intenționate ale Kremlinului și poate fi, de asemenea, un mecanism de corupție și finanțare ilegală, inclusiv încălcări ale sancțiunilor”, a explicat Departamentul de Trezorerie al SUA la momentul anunțării introducerii băncii spionilor ruși pe lista de sancțiuni.
România rămâne acționară în două bănci controlate de Rusia
Vizele pe care le primeau angajații IBB de la Budapesta au oferit statului rus posibilitatea de a trimite în state UE și NATO un număr substanțial de agenți secreți de informații, practic IBB fiind un canal de intrare al agenților ruși.
BII este o bancă internațională specială de dezvoltare fondată inițial în 1970 de către fosta URSS alături de state în principal din Europa de Est.
Cea mai importantă trăsătură a BII este statutul său juridic foarte special: este înregistrat la ONU fiind astfel scutită de supravegherea majorității autorităților naționale legislative sau de supraveghere.
România mai este încă acționară în alte două bănci rusești
Sursele citate de Newsweek România susțin că statul român a demarat procedurile pentru a ieși din acționariatul BICE, fără să ofere un orizont de timp în privința finalizării acestui demers, dar nu are niciun fel de intenție de a ieși din BCDMN.
În prima bancă, Rusia are 51,4%, iar România 7,1%, restul acțiunilor fiind deținute de o serie de state est-europene.
În cea de-a doua bancă, Federația Rusă și Turcia sunt cei mai mari acționari, cu 16,5% fiecare, urmate de România cu 14%, restul acțiunilor fiind deținute de o serie de state foste comuniste din estul Europei, inclusiv Ucraina.
BICE a finanțat în România proiecte din telecom, retail, imobiliare și leasing.
Printre clienții BCDMN din România se numără Garanti Bank BBVA, dar și Alro Slatina, companie controlată de oligarhul rus Vitali Matchiski, aflat pe lista sancțiunilor internaționale.
