spuns de la cei care ei înşişi beneficiază de pensii speciale, unii chiar multiple. Ce înseamnă asta pentru români? Ei bine, peste 3 miliarde de lei s-au dus în plină pandemie în pensiile speciale. Asta doar în ultimele 4 luni de zile, de când a trecut votul de impozitare în Parlament. Imediat se vor face 5, astfel că specialii vor mai încasa o pensie, în timp ce noi aşteptăm răspunsul CCR", a scris deputatul USR, pe Facebook.
El a menţionat că una din priorităţile USR este "eliminarea acestor clase de privilegii". "În timp ce angajaţii pe salariul minim plătesc printre cele mai mari taxe din UE pe muncă, avem categorii de pensionari speciali care încasează mii de euro lunar, nu în baza contribuţiilor, ci doar în baza privilegiilor pe care unii şi le-au votat cu mâna lor", a adăugat Năsui.
Deputatul USR a ataşat un tabel, conform căruia dintre cele 3,36 miliarde lei destinate pensiilor speciale 1,491 miliarde lei au fost pentru Poliţie şi Jandarmerie; 1,221 miliarde lei pentru militari; 298 milioane lei pentru magistraţi; 245 milioane lei pentru angajaţi ai SRI, STS, SIE şi SPP; 43 de milioane de lei pentru piloţi şi personal navigant; 19 milioane lei pentru angajaţi din justiţie; 10 milioane lei pentru diplomaţi.
Pe 17 iunie, plenul Camerei Deputaţilor a dat vot favorabil proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, care are ca obiect de reglementare instituirea unei taxe pe veniturile şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă. Conform unui amendament de la PSD, PNL şi USR, "pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85% pentru ceea ce depăşeşte suma de 7.001 lei".
Pe 18 iunie, Secţiile Unite al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la această lege. Instanţa supremă arăta în hotărârea de sesizare a CCR că unul dintre cele cinci principii ale fiscalităţii reglementate de Codul fiscal vizează "justeţea impunerii sau echitatea fiscală", care "asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a proprietăţilor acestuia".
"Legea instituie o taxă pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferită de impozitul pe venit şi se cumulează cu acesta din urmă, ceea ce înseamnă că acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxării conform legii criticate, li se aplică atât impozitul pe veniturile din pensii, cât şi taxa nou instituită. Rezultă, astfel, că pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi principiului aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale", explica ICCJ.
Şi Avocatul Poporului a transmis CCR o sesizare privind acest act normativ.
CCR a amânat atât pe 14 iulie, cât şi pe 3 septembrie discuţiile pe marginea sesizărilor făcute de Avocatul Poporului şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
