A suprataxa companiile gazeifere inhibă investiţiile, când avem tot interesul să găsim noi resurse de gaze independente de Rusia.
"Preţul ţiţeiului a scăzut acum aproape la nivelul din anul 2021. Noua taxă e tot o încercare de a face rost de bani, care afectează investiţiile", spune analistul economic Sorin Dinu.
citeşte şi: Acţiunile OMV Petrom sunt în scădere, după anunţul Guvernului, privind suprataxa de solidaritate
Într-adevăr, pe execuţia bugetară la 11 luni, rezultă că deficitul a urcat la 4,2%. Veniturile din TVA au scăzut, atunci când inflaţia a crescut. În mod normal, creşterea inflaţiei ar majora veniturile, pentru că baza de taxare se măreşte.
Aşa că Guvernul caută noi surse de impozite, ca să acopere deficitul, afirmă specialistul. Pe de altă parte, "în chestiunea plafonării preţurilor la energie, Executivul a dat OUG 119, apoi a modificat-o, iar când a realizat că chiriaşii vor plăti mai mult ca proprietarii a început să dea înapoi".
Foarte mulţi factori de luat în calcul
Pe de o parte, explică Dinu, e greu de făcut un studiu de impact pe petrol. Sunt foarte mulţi factori de intrare.
Sectorul de rafinare depinde de preţul ţiţeiului, dar aceasta e doar o componentă a preţului combustibililor.
citeşte şi: Suprataxă pe profit de 60% pentru firmele de petrol și gaze din România. Petrom, afectată direct
Pe de altă parte, rafinăriile au costuri în creştere, legate de energie. Preţul combustibililor depinde de gradul de utilizare a rafinăriei, dar şi de de costurile cu energia folosită. Până acum deja sunt, pe o categorie de problematici, trei factori.
Pentru upstream (explorare şi extracţie), investiţiile ar fi inhibate de o de taxă de solidaritate, când acum ar trebui încurajate.
Lucrurile diferă de la un sortiment de ţiţei la altul
Mai apoi, nu există un singur sortiment de ţiţei. Se vorbeşte despre ţiţei, la modul general, dar sunt o mulţime de sortimente.
Costurile de producţie diferă la Brent, WTI sau Ural. La ţiţeiul Ural, sortiment din Rusia, e altceva: costurile de producţie sunt foarte scăzute.
citeşte şi: Facturile la energie electrică vor exploda. Motivul: ordonanța privind suprataxarea profiturilor
Depinde cu ce sortiment lucrează rafinăriile din România. Mai apoi, Rusia tocmai a anunţat embargoul asupra exporturilor în statele ce plafonează preţul. Imprevizibilitatea aceasta dă peste cap posibilitatea realizării unui studiu de impact acum.
Al patrulea factor: trebuie să vezi balanţa importuri-exporturi, pe companii. De exemplu, Mol importă derivate din petrol, iar Socar aduce din Caspica, pe când OMV nu.
În România, rafinăriile lucrau ceva similar ţiţeiului Ural, dar nu îl mai importăm din Rusia, aşa că firmele trebuie să facă un alt mixt, ca să substituie Uralul.
"Când vrei să devii hub energetic, suprataxarea nu este o soluţie. Dimpotrivă, e o piedică", afirmă expertul.
Se poate deci face totuşi o simulare a impactului noii suprataxe? Cât se încasează la buget? "Aşa ceva nu se face de azi, pe mâine. Ar trebui, cred, pentru mine, vreo lună - două, ca să o fac, având în vedere datele. Problema e ce date disponibile ai. Cu cele actuale, greu să fac o simulare".
Expertul, care a lucrat în domeniul prognozei economice, indică apoi câteva entităţi ce ar putea face studiul de impact.
"Trebuie să ştiu producţia, gradul de utilizare a rafinăriilor, evoluţia preţului ţiţeiului, marja de rafinare. Nici dacă m-aş uita la un raport OPEC nu aş vedea aceste date. Cred că doar o entitate de tipul Oxford Institute for Energy Studies, ori US Energy Information Administration, poate face asta", spune Sorin Dinu.
La plesneală
Pe partea de gaze, lucrurile sunt şi mai simple: Turcia a descoperit un nou zăcământ de gaze în Marea Neagră, estimat la 58 de miliarde de metri cubi.
"Guvernul nostru ce face? Suprataxează?", se întreabă retoric Dinu, detaliind: "E vorba despre politică. Suprataxezi investiţiile sau vrei ca firmele să descopere mai multe gaze, apoi să le pună în exploatare?
Nici nu ştiu dacă statul român a făcut vreo simulare. Părerea mea personală este că au mers la plesneală.
Ideea aceasta, dacă vrei să o compari, seamănă mai degrabă cu politica aceea, din timpul lui Dragnea, ce a împiedicat dezvoltarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră".
