România a menţinut o perioadă ”Imposibila Trinitate” macroeconomică. Adică deficit bugetar excesiv - TVA jos - moneda naţională stabilă.
Azi ne-a venit scadenţa şi nu mai putem păstra toată panoplia - susţine o analiză de experţi. Va trebui să alegem - cu ochii atenţi la cauzalitate şi corelaţii - între cele trei.
Deficitul bugetar este imens. "Nu, asta nu mai este posibil, e o minune că nu am crăpat încă spre junk!" - spun experţii citaţi.
Ori creşte TVA, ori se devalorizează leul. Alegerile imposibile pe care le avem de făcut anul acesta
Deficitul acesta este versus păstrarea nivelului taxelor actuale, cu TVA de 19% ( / 9%) şi cota unică de 16% vs. cursul valutar cvasi-fix.
Acesta este puţin mai mic de 5 lei un euro, dar cu o apreciere implicită, în mod real, de 2% - 3% an la an, conducând la deficitul comercial uriaş, care alimentează deficitul de cont curent în creştere.
O devalorizare a cursului valutar ar putea fi azi supapă de salvare. Există un populism făcător de deficit bugetar şi de datorie, în contul generaţiilor ce vin, spune Radu Limpede, consultant în afaceri, conform News.ro.
Citeşte şi: Veste proastă, pentru români! Adio, prețuri mici la mare în Bulgaria! TVA-ul crește de la 9% la 20%
România a încheiat anul electoral 2024 cu un deficit bugetar imens, care a depăşit atât ţinta iniţială de 5,0% din PIB, cât şi ţintele renegociate (7,0%) cu Comisia Europeană pe parcurs.
Anul s-a închis la 8,65% pe standardele finanţelor româneşti şi la uluitorul 9,3% pe standardul corect ESA. Nu mai suntem în Pandemia C-19, iar războiul din Ucraina vecină a împlinit din păcate 3 ani, aşadar nu mai avem scuze.
Neoficial, toată lumea a înţeles că la fel procedaseră şi Ungaria, şi Polonia (doar în regiunea noastră) în anii electorali recenţi; însă cifrele ultime ne descalifică total în faţa agenţiilor de rating şi a investitorilor.
Citeşte şi: Ciolacu, anunț tranșant despre creșterea TVA. Ce a spus premierul despre impozitarea progresivă?
De vină pentru acest derapaj e actuala clasa politică, guvernanţii mizând pe populism: cheltuieli nesăbuite plus recalcularea generoasă a pensiilor (moral justificată, în afară celor speciale).
De asemenea, creşteri de salarii la diverse categorii bugetare (şi aici avem moralmente justificarea inflaţiei pandemice).
Pe lângă acestea, apare şi efortul investiţional - se fac în sfârşit autostrăzile şi spitalele regionale, după 10-20 ani de amânări - care, deşi sunt finanţate de fonduri UE şi de celebrul instrument PNRR, apasă şi pe buget.
Femeie făcând calcule contabile - Foto: Pexels/Mikhail Nilov
Da, fiecare dintre cheltuielile de mai sus are justificarea sa, dar era nevoie de o secvenţialitate şi echilibru!
După şocul electoral din noiembrie 2024 – când s-a văzut că cetăţenii votanţi nu mai apreciază risipa, oamenii înţelegând că politicienii nu dau din propriul lor buzunar.
Dau de la noi toţi, dar şi din vitor, indatorand generaţiile ce vin, atrage atenţia specialistul.
