Pensiile şi salariile bugetare ar putea fi îngheţate. Ministerul Finanţelor se joacă de-a datoria publică excesivă, în funcţie de cât reprezintă aceasta din produsul intern brut (PIB), pe ESA (adică pe metodologia de calcul europeană).
Anume, ca procent din PIB, datoria guvernamentală a urcat în luna septembrie la 50,5%, de la 48,9%, în august 2023, pe metodologia europeană (ESA).
Pensiile şi salariile bugetare ar putea fi îngheţate
Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a crescut în septembrie, la 759,342 miliarde de lei, faţă de 735,957 miliarde de lei, în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor.
În septembrie, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 720,522 miliarde de lei, de la 699,723 miliarde de lei, în august 2023, iar cea pe termen scurt a crescut la 38,82 miliarde de lei, de la 36,233 miliarde de lei, în luna precedentă.
Cea mai mare parte din această datorie, adică 628,47 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 117,417 miliarde de lei.
Citeşte şi: Cum îi afectează datoria publică pe români. Guvernul jonglează cu un artificiu fiscal
Datoria în moneda naţională se ridica la 354,046 miliarde de lei, cea în euro la 332,658 miliarde de lei - echivalent, iar datoria în dolari americani la 71,569 miliarde de lei - echivalent.
Datoria administraţiei publice centrale era, la finele lunii septembrie 2023, de 740,164 miliarde de lei, în urcare de la 717,14 miliarde lei în august, din care 701,39 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (339,026 miliarde de lei) şi în euro (328,5 miliarde de lei, echivalent).
Ce trebuie să înţelegem din acest munte de cifre (care este mult mai complicat, dar nu are rost să-l detaliem aici, pentru că este irelevant dacă nu eşti expert în fiscalitate bugetară)?
Citeşte şi: Estimări alarmante: Datoria publică va creşte la 57% din PIB în 12 luni, leul se va deprecia
Există două metodologii de calcul a datoriei publice. Una este cea europeană (ESA), iar cealaltă cea românească (pe care experţii o numesc “pe cash”).
La cea pe cash, apar nişte elemente în plus. Statul român, prin Ministerul Finanţelor, a mai împrumutat nişte bani (foarte mulţi), pe care Comisia Europeană şi Eurostat nu pot să îi vadă.
De exemplu, sume foarte mari de bani sunt împrumutate de statul român, de la Trezoreria Statului. Dar şi rezervele de aici sunt constituite tot de Finanţe, pe alte împrumuturi.
Citeşte şi: Dăianu: Criza financiară şi pandemia au dus datoria publică la peste 47% din PIB la finele lui 2020
Este un cerc vicios, pe care l-am explicat anterior, care face ca în perioada următoare Guvernul să aibă un disponibil nominal (în cash) foarte limitat.
Pe cash, datoria României a depăşit de mult timp 50%. Pe ESA, este când peste, când sub 50%. Miza este că datoria publică de peste 50% duce la un impact dur, pe salariile bugetare şi pensii:
datorie publică peste 50% din PIB =>> salariile bugetare sunt îngheţate
datorie publică peste 55% din PIB =>> salariile bugetare şi pensiile sunt îngheţate
datorie publică peste 60% din PIB =>> intră în funcţiune mecanismul automat de reducere a datoriei publice
Datele publicate de Finanţe sunt pe PIB-ul nominal estimat septembrie 2022 – la septembrie 2023. De regulă, pe luna care urmează, după una cu datorie publică peste 50% din PIB, urmează una cu 49,5%, ori ceva de genul acesta.
O joacă aşa de mult timp
Ministerul Finanţelor Publice o joacă astfel de mult timp. Instituţia din strada Apolodor se bazează şi pe faptul că toată această discuţie despre joaca sub şi peste 50% din datoria publică pe ESA este foarte tehnică şi greu de înţeles de publicul larg.
Joaca aceasta este cunoscută de Comisie, care ştie că România este la limită. Şi că principala motivaţie a noilor împrumuturi făcute este plata unei părţi a acestei datorii publice şi rostogolirea unei alte părţi.
Pentru ca Guvernul să poată să mărească în continuare plăţile pe pensii şi salarii bugetare, şi nu numai. Pentru că intrăm în anul electoral 2024. Ce urmează în anul 2025? Nici nu mai contează. "După electoral, potopul".
Întrebarea nu este dacă joaca aceasta de-a datoria publică excesivă va mai continua, ci cât va mai merge aşa, pentru că banii acum, pe pieţe, sunt mai scumpi, iar credibilitatea României în scădere, ceea ce îi face şi mai scumpi.
