Dacă statul român va fi capabil să ducă la îndeplinire Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România va arăta diferit în 2026. Proiectele propuse de Guvern și acceptate de Comisia Europeană sunt ambițioase. Dar vin cu o chichiță: sunt condiționate de implementarea unor reforme nepopulare.
Cele mai mari sume vor fi alocate prin PNRR pentru transporturi - 6,7 miliarde de euro, educaţie - 3,6 miliarde de euro, şi Sănătate - 2,4 miliarde de euro.
Premierul Florin Cîțu a garantat că aceste împrumuturi vor merge doar în investiții, nu în consum. De asemenea, doar jumătate din bani sunt nerambursabili, restul fiind împrumuturi cu dobândă mică, garante de Uniunea Europeană.
Varianta integrală a documentului poate fi consultată aici.
Cincinalul de proiecte mărețe
PNRR propune ca, până în 2026, să fie construiți 434 de kilometri noi la autostrăzile A7 și A8, ce vor lega Moldova de restul țării. Ca noutate, potrivit documentului, vor fi construite pe aceste tronsoane 52 de stații electrice, cu 264 de puncte de încărcare, pentru autoturismele electrice.
Infrastructura de transport ar urma să fie modernizată cu 311 km de cale ferată, dintre care pe o parte ar urma să circule trecuri alimentate cu hidrogen. În București și Cluj Napoca, ar trebui să apară încă 12,7 km de magistrale de metrou.
Minstrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a anunțat că, potrivit PNRR, Hidroelectrica va intra într-un proiect pan-european de dezvoltare a tehnologiei pe hidrogen.
Pentru cei care vor să se deplaseze prin forța proprie, vor fi create peste 3.000 km piste pentru biciclete.
Documentul propus de guvern și acceptat de Comisia Europeană prevede renovarea a 2.000 de clădiri publice, rezidențiale și de patrimoniu istoric și a 1.500 de blocuri de locuințe, precum și un registru național al clădirilor.
Până în 2026, toate instituțiile publice ar urma să fie legate într-un cloud guvernamental, administrat de 30.000 de funcționari publici cu competențe digitale și de 65 de instituții cu securitate cibernetică sporită.
Până la finalul implementării PNRR, România își propune ca 6.100 de școli să primească resurse si tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru învățarea în format online, 50 de școli noi și 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier. De asemenea, pe hârtie apar 1.175 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal.
„Pentru prima oară, avem un program amplu de înființare de creșe, vor fi 140 de creșe operaționalizate și 412 de servicii complementare acolo unde nu se justifică o creșă, cu spații de învățare și de joacă pentru copii”, susține ministrul Cristian Ghinea.
În domeniul sănătății, vor fi 200 de centre comunitare construite sau renovate, la fel 3.000 de cabinete de asistență medicală primară și 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți dotate inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale).
PNRR are în vedere 10 muzee construite sau reabilitate, care să utilizeze noile tehnologii, 30 de castele, 95 de biserici și mănăstiri, 15 cule, 20 curii, 20 fortificații romane, 20 de sate cu arhitectură tradițională, 30 de obiective gastronomice și multe altele.
Documentul conține și realizarea sau renovarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, Memorialului Revoluției Decembrie 1989/ Timișoara Capitală Europeană a Culturii, a Închisorii tăcerii de la Râmnicu Sărat și Memorialului Victimelor Comunismului din Sighetul Marmației.
Guvernul își asumă, prin PNRR, reforme fiscale majore, pentru care au fost alocate 482 de milioane de euro, reforma justiției, a administrației publice și reforma sistemului de pensii.
Cele peste 500 de ținte din documentul acceptat la Bruxelles vor fi monitorizate de Comisia Europeană o dată la 6 luni, pentru a debloca o nouă tranșă de bani.
Ce se schimbă în infrastructura de transport
Guvernul își propune ca în următorii cinci ani, doar din finanțările aduse de PNRR, să fie construiți 434 de kilometri de autostrăzi și 311 kilometri de cale ferată modernizată.
Planurile mai prevăd 625 hectare de perdele forestiere plantate în lungul autostrăzilor nou construite și 18 parcări securizate.
De asemenea, va fi impus un nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse.
Guvernul speră ca prin strategia națională privind siguranța rutieră și pachetul legislativ aferent să obțină reducerea cu 45% a numărului de „puncte negre” de pe șoșele, acolo unde au loc des accidente rutiere cu victime, și reducerea cu 20% numărului de victime rezultate din accidente rutiere.
România își dorește creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020), dar și înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).
Ce autostrăzi vor fi construite:
- A7 – Ploiești - Buzău - Focșani - Bacău - Pașcani, cu 324 km, 36 stații cu 184 puncte de încărcare;
- A8 – Tg. Mureș - Miercurea Nirajului și Leghin - Pașcani, 59 km, 8 stații cu 40 puncte de încărcare;
- A1 - Margina - Holdea: 9 km, 2 stații cu 10 puncte de reîncărcare;
- A3 – Nădășelu – Poarta Sălajului: 42 km, 6 stații cu 30 puncte de încărcare.
Dintre cei 311 kilometri de cale ferată modernizată, 110 km vor fi electrificați, iar pe o parte vor circula, în sistem pilot, trenuri alimentate cu hidrogen.
Reformele din sănătate
Planul Național de Redresare și Reziliență propune modificarea modului cum sunt gestionate fondurile publice din sănătate, a managementului fondurilor destinate investițiilor și a managementului sanitar și resurselor umane, precum și învestiții în spitale și în infrastructura prespitalicească.
Dacă documentul va fi transpus și în realitate, în 2026 în România ar trebui să existe 200 de centre comunitare construite sau renovate, 3.000 de (asocieri de) cabinete de asistență medicală primară dotate/dotate si renovate, cu prioritate pentru din mediul rural, 26 compartimente/secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale), 30 de ambulatorii/unități medicale publice/alte structuri publice care furnizează asistență medicală ambulatorie reabilitate/modernizate/extinse/dotate.
De asemenea, PNRR propune:
- 25 unități sanitare publice/spitale publice cu infrastructură nouă;
- 10 unitati medicale mobile - pentru zonele cu acces limitat la servicii de asistență medicală specializată;
- 1.000 persoane care au beneficiat de programele de formare în managementul serviciilor de sănătate;
- 400 de milioane pentru digitalizarea sistemului de sănătate.
Digitalizarea administrației publice
Până în 2026, toate ministerele și agențiile guvernamentale vor fi unite într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă prin intermediul unui cloud guvernamental, pentru care se vor aloca 500 milioane de euro, se arată în varianta finală a PNRR.
8,5 milioane de cetățeni ar urma să primească noua carte electronică de identitate, proiect pentru care este alocată suma de 198 milioane de euro. Pentru e-sănătate și telemedicină sunt alocate 400 milioane de euro.
Cloud guvernamental propus în PNRR presupune legarea tuturor ministerelor și a agențiilor guvernamentale într-o singură rețea, cu o singură bază de date interoperabilă, astfel încât să aibă acces la toate documentele emise de stat.
În principiu, acest lucru va permite ca statul să nu mai ceară cetățenilor copii după documente pe care tot statul le-a ems.
PNRR propune acoperirea cu servicii de acces la internet de mare viteză, la punct fix a aproximativ 790 de localități rurale (sate) în care, conform datelor ANCOM, piața nu poate livra astfel de servicii prin forțe proprii.
Schimbări importante în sistemul pensiilor
Vârsta standard de pensionare pentru bărbați este astăzi de 65 de ani, iar pentru femei vârsta standard de pensionare este de 61 de ani și 6 luni, dar aceasta urmează să crească eșalonat până în anul 2030, la 63 de ani.
PNRR propune crearea unui cadru legal care să permită opțiunea persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare să rămână active după vârsta de 65 de ani, în mod voluntar pentru femei și bărbați.
Pentru aceeasta se va propune aplicarea unei majorări asupra punctajelor anuale acordate persoanelor care optează pentru rămânerea în activitate până la vârsta de 70 de ani.
Măsurile vor fi avute în vedere și în noua Lege privind sistemul public de pensii, țintind în acest fel egalizarea vârstei standard de pensionare și crescând veniturile potențiale la bugetul asigurărilor sociale de stat în paralel cu o mai bună colectare, asigurată de Ministerul de Finanțe, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
PNRR va fi dublat, potrivit Hotnews, de o nouă lege a pensiei, care are în vedere modificarea categoriei de pensie anticipată, iar persoanele care au realizat cel puțin 8 ani peste stagiul complet de cotizare să poată solicita pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard, cu cel mult 5 ani.
Perioadele asimilate, precum stagiu militar, studii universitare, concedii pentru creșterea copiilor, vor fi păstrate și valorificate la calculul pensiilor de limita de vârsta și invaliditate.
Noul sistem de pensii va prevedea plata unei pensii minime, a cărei valoare va fi raportată la salariul minim brut pe economie, pentru persoanele cu stagiu minim de cotizare satisfăcut, spune documentul.
PNRR prevede că parametrii concreți ai pensiei minime vor fi definitivați în faza elaborării propunerii de politică publică, având în vedere sustenabilitatea financiară a sistemului și nevoia menținerii pensionarilor peste pragul de sărăcie.
Acordarea pensiei minime va fi condiționată de testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei.
Reforma companiilor de stat
Planul Național de Redresare și Reziliență menționează că în ciuda existenței unuia din cele mai performante cadre legislative privind guvernanța companiilor de stat și a unui Ghid privind privind gestionarea integrată a participanțiilor statului în economie, elaborat prin asistență tehnică de către Ministerul Finanțelor Publice, nici legislația, nici principiile acestui ghid orientativ nu se aplică.
Prin urmare, Guvernul își propune revizuirea, prin intermediul unui consultant independent a felului în care implementează legislația curentă și orientările privind gestionarea participațiilor statului în economie, în special a felului în care sunt determinați și evaluați indicatorii de performanță.
De asemenea, vrea continuare profesionalizării selectării organelor de conducere în companiile de stat în domeniul energiei prin reprofesionalizarea procesului de selecție a acestora și întărirea capacității Ministerului Energiei și în special a Secretariarului General al Guvernului ca autorități publice tutelare pentru companiile energetice din România.
Un punct important vizează listarea unui pachet de acțiuni de până la 15% al Hidroelectrica.
Educația online continuă și după pandemie
Educația primește 3,6 miliarde euro în PNRR, pentru dotări noi, dar și pentru reforme. Până în 2026, educația din România ar trebui să arate mai bine cu:
- 50 de școli noi și 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier;
- 20.000 de locuri de recreere și lectură;
- 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare;
- 1.800 de microbuze pentru transportul elevilor;
- 1175 SMART Lab-uri achiziționate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal;
- 6176 școli cu resurse tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru derularea învățării in format virtual;
- 140 de creșe înființate și operaționalizate și 412 servicii complementare (se înființează în spații oferite de comunitate/diferiți furnizori publici și privați de educație, în localitățile izolate, dezavantajate unde nu se justifică construirea unei creșe/grădinițe);
- 10 centre de învățământ dual integrate, finalizate și operaționale, corelate cu cerințele operatorilor economici din zona respectivă.
Justiția, măcar digitalizată
Principalele reforme în domeniul justiției incluse în PNRR vizează consolidarea cadrului instituțional – adoptarea noilor legi ale justiției, specializarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor de mediu, implementarea unei noi politici de resurse umane, consolidarea capacității DNA în lupta anti-corupției, inclusiv prin asigurarea sprijinului logistic și recuperarea bunurilor şi a prejudiciilor generate de infracțiuni, extinderea mandatului instituțional al ANABI, amendarea Codului penal și a Codului de procedură penală în accord cu deciziile CCR și reglementări UE.
De asemenea PNRR propune utilizarea preponderentă a documentelor electronice, simultan cu utilizarea semnăturilor și sigiliilor electronice, modernizarea registrelor naționale, creșterea interoperabilității cu autorități publice naționale și din UE.
Consolidare infrastructurii instanțelor de judecată și a parchetelor, plus construcția de depozite aflate în gestiunea ANABI, agenția care administrează bunurile confiscate, sunt alte obiective.
Proiectele care vor fi aplicate și finanțate prin PNRR pentru justiție însumează 226.673.000 €, din care 171.455.000 € pentru transformare digitală, 42.218.000 € pentru construcția de instanțe noi și 13.000.000 € pentru construcția de depozite aflate în gestiunea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.
