România înregistrează în aceste zile preţuri la energie electrică peste media ţărilor europene, pe piaţa spot, însă acestea nu vor avea un impact negativ în facturi, în contextul în care preţurile sunt plafonate până la 31 martie 2025, a explicat, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe pagina sa de Facebook.
Plafonarea tarifelor la energie pentru români înseamnă, însă, că diferența de preț este plătită de Guvern de la buget. Adică, nu se vede pe factură, dar e achitată indirect de toți românii.
Concret, în data de 10 iulie 2024, prețul energiei electrice pe piața spot în România este de 0.148 €/kWh, al doilea cel mai mare din Europa, după Ungaria (0.194 €/kWh).
În același timp, curentul electric costă, de pildă, în Germania 0.079 €/kWh, în Austria 0,064 €/kWh, în Bulgaria 0.119 €/kWh și în Grecia 0.116 €/kWh.
În Suedia, energiea electrice pe piața spot costă de peste 4 ori mai puțin decât în România (0.024 €/kWh). Iar cea mai ieftină energie e astăzi în Finlanda, 0.022 €/kWh, potrivit energyprices.eu.
Prețul curentului în România, printre cele mai mari din Europa. Burduja: Nu se va simți în facturi
"România înregistrează în aceste zile preţuri la energie electrică peste media ţărilor europene. Este important de precizat că aceste preţuri sunt pe pieţele spot, unde volatilitatea este dată de mai mulţi factori, unii interni, alţii externi. (...)
La fel de important, ca să înţelegem cum funcţionează pieţele pe termen scurt, este să ne amintim şi ce s-a întâmplat pe 29 aprilie, de exemplu, când România a avut cel mai mic preţ al energiei electrice din regiune şi al treilea cel mai mic din Uniunea Europeană. Sau pe 20 martie, când preţul în ţara noastră a fost şi cu 40% mai mic faţă de preţurile din Polonia, Germania. Acestea sunt doar două exemple.
Şi poate cel mai important este că volatilitatea preţurilor din această perioadă nu are niciun impact negativ în facturile noastre.
Ţinem preţurile sub control, prin mecanismul de plafonare, până la 31 martie 2025. Am primit confirmări de la Eurostat, în ultimul raport, că preţul plătit de populaţie în România este al cincilea cel mai mic din UE. Iar din analizele noastre, pe baza informaţiilor primite de la principalii furnizori, preţurile facturare în ultimele luni sunt şi cu 15% mai mici faţă de plafonul maxim", explică ministrul în postarea de pe reţeaua de socializare, relatează Agerpres.
De e scump curentul electric în România
Burduja explică că printre factorii ce au impact în preţurile de pe pieţele spot se numără producţia scăzută de energie eoliană în România şi ţările vecine, care a generat diferenţe de preţ pe PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare) între ţara noastră şi ţările din Vest, interconexiunea Austria-Ungaria care este folosită la maximum, conform datelor de pe entso-e, iar la noi ajunge prea puţină energie ieftină din vest, mare parte rămânând în Ungaria.
De asemenea, în România a avut loc revizia planificată la Nuclearelectrica, iar Bulgaria a avut o oprire pe nuclear ce s-a prelungit cu o lună faţă de perioada planificată.
Sebastian Burdjua reaminteşte că, în luna mai, piaţa maghiară de energie s-a decuplat de piaţa Europei de Sud-Est prin întreruperi şi reduceri ale capacităţii nete de transfer din Ungaria.
Totodată, un alt factor este indisponibilitatea unei linii cheie de transmisie de 400 kV, responsabilă pentru transportul fluxurilor de la vest la estul Ungariei, precum şi de la vest la sud al Europei, a cauzat congestionarea reţelei în ţările din sud - estul Europei.
"În această perioadă, avem temperaturi foarte ridicate în regiune vs temperaturile normale ale perioadei.
Spre exemplu, în această săptămână suntem zilnic cu 7 grade Celsius peste media multi-anuală vs media multi-anuală pentru această perioadă; fiind foarte cald, nu avem producţie din vânt, consumul de energie este crescut, astfel înregistrăm pe PZU preţuri mari în orele în care nu este producţie din solar (în special în vârful de seară).
Preţurile din vârful de seară cresc media preţului zilnic; debitul Dunării este sub media multi-anuală la intrarea în ţară şi este prevăzut să scadă cu aproximativ 15% în următoarea săptămână; în general, producţia hidro este mult sub cea de anul trecut, pentru că avem o vară secetoasă; gradul de umplere în lacurile hidroenergetice este peste 80%, astfel suntem pregătiţi să facem faţă oricăror situaţii care pot apărea în lunile următoare", mai explică Sebastian Burduja.
Potrivit ministrului, la toate acestea se adaugă retragerea din exploatare accidentală a U10 CNE Kozlodui 1000 MW, oprirea a două unităţi nuclearoelectrice din Slovacia, fiecare de 500 MW, în total 1.000 MW, importul permanent al Ucrainei din Europa, pentru toate intervalele orare, medie de aproximativ 1.500 MW, iar la vârful de seară de aproximativ 1.700 MW, şi oprirea planificată a U1 CNE Cernavodă 700 MW, care a fost repusă în funcţiune pe data de 29 iunie 2024.
"Aceste evenimente ne dovedesc încă o dată importanţa cuplării României la piaţa europeană, cât şi nevoia de investiţii accelerate în producerea de energie regenerabilă şi în bandă în ţara noastră, în stocare şi în creşterea capacităţii de interconexiune dintre România şi ţările vecine", a punctat ministrul.
Aceasta a reiterat că în 12 luni au fost atrase investiţii de 13,6 miliarde de euro - fonduri nerambursabile, la care se adaugă contribuţia beneficiarilor (încă pe atât, conform estimărilor), dar a subliniat că în energie investiţiile durează, nu se fac de pe o zi pe alta.
"Construirea de reactoare nucleare şi SMR-uri necesită ani de zile, la fel şi centralele cu acumulare prin pompaj, centralele pe gaz eficiente, sau retehnologizarea hidrocentralelor mari. Dar toate aceste proiecte, alături de investiţii în distribuţie, transport şi energie verde sunt puse acum în linie dreaptă şi nu ne vom lăsa până nu le vom duce la final", a precizat Sebastian Burduja.
