În timp ce Egiptul sfidează natura și proiectează cel mai lung râu artificial din lume pentru a-și mări suprafața agricolă cu 900.000 de hectare și a-și reduce astfel dependența de importurile de cereale, România încearcă să refacă timid sistemul de irigații distrus după 1989.
Râul artificial al Egiptului cuprinde două proiecte distincte, "Egypt's Future" și "South of El-Dabaa Axis". Scopul ambelor este de a ajuta la îmbunătățirea cultivării culturilor strategice și a limita la importurile.
Citește și: Oamenii ar putea coloniza agricol Luna cu ajutorul viermilor de bălegar
Practic, proiectul „Noua Deltă” va face ceea ce a făcut Nilul în Egiptul antic cu inundațiile sale anuale: creșterea suprafeței agricole. Pe scurt: reducerea importurilor, dezvoltare durabilă și securitate alimentară.
Potrivit Asharq Business, suprafața agricolă generată prin proiectul faronic „Noua Deltă” va fi de 900.000 de hectare și se vor crea peste 350.000 de locuri de muncă conexe.
Iar președintele egiptean, Abdel Fattah El-Sisi, a declarat că râul artificial va fi cel mai mare proiect din istoria Egiptului, relatează futuroprossimo.it.
Citește și: 3 idei geniale pentru a începe o afacere în agricultură cu o investiție minimă. Ce trebuie să știi?
România încearcă să refacă timid sistemele de irigații distruse după 1989, sub amenințarea secetei pedologice extreme. Doar 1 din 9 mil. ha sunt irigate
Directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, a afirmat că anul acesta, în România, în continuare există secetă pedologică extremă, puternică şi moderată în partea de sud-est a ţării.
Iar preşedintele Asociaţiei Fermierilor Români, Daniel Botănoiu, a explicat că „nu ştim ce va urma în perioada următoare (...) Ceea ce se simte şi este clar este lipsa apei. Deci asta o simţim din ce în ce mai acut decât anii anteriori”.
De asemenea, directorul ANM a precizat că anul agricol 2021 – 2022 a fost cel mai secetos din istoria măsurătorilor meteorologice și a adăugat că fiecare picătură de apă din sol va conta în acest an agricol.
Citește și: Director APIA, trimis în judecată de DNA pentru furt de bani UE cu „Omul lui Bărbosu”. Un preot
„Irigaţii avem undeva pe un milion de hectare. Din nouă milioane de hectare practic doar un milion de hectare îl avem irigat”, a precizat Emil Dumitru, vicepreşedintele Comisiei de Agricultură, citat de News.ro.
În acest context, Ministerul Agriculturii a anunțat, de pildă, că ”Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare a început, în data de 9 martie 2023, campania de irigat în judeţul Olt, până la această dată fiind irigate culturi de grâu, rapiţă, orz şi lucernă.
Astfel, la solicitarea OUAI-urilor din cadrul amenajărilor de irigaţii Dăbuleni Potelu Corabia, ce administrează o suprafaţă de 10.928 ha şi Sadova Corabia, cu o suprafaţă administrată de 19.050 ha, au fost irigate 490 de hectare de grâu, 343 de hectare de rapiţă, 980 de hectare de lucernă şi 350 hectare de orz”.
Iar ministrul Agriculturii Petre Daea a precizat că ”sistemul de irigaţii este într-o continuă refacere şi avem lucrări la nivelul întregii ţări în desfăşurare, tocmai pentru a pune la punct acest sector fără de care nu se va mai putea face performanţă în viitor, ţinând seama de schimbările climatice care îşi fac din ce în ce mai mult simţită prezenţa în România”.
Dar sistemul de irigații al României este în mare parte la pământ, fiind distrus și furat după 1989.
De exemplu, în 1990, Dobrogea era una dintre zonele campioane la terenuri irigate. Nu mai puţin de 580.000 de hectare erau udate printr-un sistem de canale şi conducte. Staţiile de pompare a apei se vedeau la tot pasul. Acum însă, „tabloul” este sumbru: staţii distruse, canale în care creşte iarba şi doar câteva mii de hectare irigate în toată Dobrogea.
Sistemul de irigaţii Carasu, de pildă, a fost unul dintre cele mai mari din România, udând o suprafaţă de 200.000 de hectare. Acesta era alcătuit din 1.050 de kilometri de canale de aducţiune şi distribuţie, 420 de kilometri de jgheaburi din beton armat, 80 de kilometri de conducte metalice, 87 de staţii de pompare de diferite mărimi și peste 200 de lucrări hidrotehnice, poduri, stăvilare, noduri hidrotehnice.
Programul naţional de reabilitare sau înfiinţare a infrastructurii de irigaţii, de desecare şi drenaj, actualizat de Guvern în decembrie 2022
Executivul a aprobat, în decembrie 2022, o hotărâre de Guvern pentru modificarea Programului naţional de reabilitare şi/sau înfiinţare a infrastructurii principale de irigaţii şi infrastructurii de desecare şi drenaj, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 793/2016. Actul normativ actualizează Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii.
Conform Guvernului, actul normativ vizează:
„- actualizarea şi corelarea datelor referitoare la obiectivele de irigaţii care vor fi reabilitate în cele trei etape;
- modificarea şi completarea etapei I de reabilitare a infrastructurii formată din: 71 de staţii de pompare de bază, 137 staţii de repompare, 125 m de conducte de refulare, 2.503.643 m de conducte îngropate, 1 colector, 1.870.242 m de canale de aducţiune, 1.939.288 m de canale de distribuţie şi 3.343 de construcţii hidrotehnice din 41 de amenajări de irigaţii pe care s-au constituit organizaţii şi federaţii ale organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, care au accesat măsura 125a din cadrul PNDR 2007-2013;
- completarea obiectivelor ce se doresc a fi reabilitate din infrastructura formată din: 86 de staţii de pompare de bază, 109 de staţii de repompare, 24.919 m de conducte refulare, 431.687 m de conducte îngropate, 1.789.285 m de canale de aducţiune, 1.543.909 m de canale de distribuţie şi 3.733 de construcţii hidrotehnice din 78 de amenajări de irigaţii viabile;
- modificarea etapei a III-a de reabilitare, în sensul realizării lucrărilor de reabilitare la canale de aducţiune în lungime totală de 439.908 m, canale de distribuţie în lungime totală de 83.417 m şi conducte îngropate în lungime totală de 158.370 m”.
Modificarea actului normativ se referă la creşterea funcţionalităţii infrastructurii, prin sporirea randamentului staţiilor de bază şi repompare, restabilirea capacităţilor de irigaţii, în vederea dezvoltării sectorului agricol, mai indică sursa citată.
Totodată, hotărârea corelează datele referitoare la obiectivele de irigaţii care vor fi reabilitate în cele trei etape aferente perioadei 2016-2027.
De asemenea, modificările efectuate vor facilita accesarea fondurilor europene cu finanţare nerambursabilă de către organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii constituite pe suprafeţele amenajate cu sisteme de irigaţii.
