În cazul unui colaps necontrolat al sistemului, rețeaua de gaze nu ar putea face față peste noapte unui val uriaș de branșări, pentru centrale de apartament, iar o altă problemă ar fi de unde se va asigura cantitatea de energie electrică produsă de ELCEN.
Sistemul centralizat de încălzire din București este în colaps, în această situație fiind și cele din alte orașe din România.
”Nu e un secret că sistemele de încălzire centralizată în România sunt în colaps: din 315 azi au rămas mai puțin de 50, și doar 19 mai au peste 10.000 de gospodării branșate. Chiar și acolo unde sistemele mai există, calitatea serviciului de încălzire și furnizare de apă caldă este de regulă foarte proastă, iar situația financiară a companiilor de termoficare este dezastruoasă. Ca să enumerăm doar o mică parte din probleme, pierderile din sistemele centralizate de încălzire sunt de 25-40% numai în rețelele de transport și distribuție, față de 5-10% în sistemele moderne din Vest. Financiar, la nivel macro, numai în 2013-2017, companiile de termoficare rămase în funcțiune au încasat subvenții de 3 miliarde de lei de la bugetul consolidat al statului, profitul lor ajungând cu tot cu subvenție la doar 1 miliard de lei, în timp ce îndatorarea companiilor de termoficare a atins cca 0,75% din PIB, sau 5,5 miliarde de lei în 20151”, se arată în raport.
Cea mai gravă situație este în București și s-a ajuns aici din cauza cadrului legislativ neclar, faptului că Primăria Capitalei nu a făcut investiții în modernizarea rețelei de distribuție și nu a plătit subvenția la timp către ELCEN, producătorul de energie termică, mai arată raportul.
”Criza termoficării în București este cauzată în principal de haosul instituțional și neasumarea responsabilităților, în principal între primăria Bucureștiului și Ministerul Energiei. În București sursa de căldură este ELCEN, la Ministerul Energiei; rețeaua de transport și distribuție este a Primăriei; iar operarea rețelei este asigurată de RADET, într-un relație contractuală cu primăria destul de neclară. Dacă în acest moment costul gigacaloriei ar fi 400 de lei, primăria vrea ca prețul la consumator să fie 163 (date pentru 2018), dar nu plătește întotdeauna diferența, pe care o datorează ca subvenție pe care și-a asumat-o. În timp, datoriile s-au cumulat, iar companiile ELCEN și RADET au intrat în insolvență în 2016 (iar RADET în faliment în primăvara lui 2019). Datoriile la momentul insolvenței erau 3,8 miliarde ale RADET către ELCEN (un miliard principalul, restul penalități), iar ELCEN datora mai departe 1,8 miliarde. Anul acesta primăria a început din nou să nu mai plătească subvenția (suma în cauză fiind 140 mil lei), iar ELCEN nu mai are resurse să plătească gazul natural și salariile. De 6 ani, încercările de a găsi soluții și artificii legale pentru rezolvarea situației n-au dat niciun rezultat. Trebuie reținut că blocajul instituțional (sau pretextul acestuia) a ținut pe loc și investițiile: s-au înlocuit doar 18% din rețeaua de transport și 13% din rețeaua de distribuție de la începutul anului 2000, iar restul rețelei este dinainte de 1989. În ultimii 5 ani s-au investit circa 130 mil lei în RADET din care în ultimii 2 ani doar 17,2 mil. În schimb,Primăria Capitalei a plătit subvenții în valoare de 3,6 miliarde lei către RADET pentru a acoperi diferența dintre prețul real al gigacaloriei și prețul plătit de populație. Subvenția este una dintre cele mai mari din țară”, potrivit sursei citate.
Potrivit raportului, sistemul de termoficare din București poate fi salvat dacă se fac investiții, se stabilește un plan de acțiune pe termen mediu și lung și se stabilește clar prin lege cine răspunde și pentru ce. Un exemplu că sistemele de termoficare din România pot fi salvate este Oradea, unde circa 70% din populație este branșată la sistem, alături de 226 instituții publice și 1.937 companii.
În 2009, orașul a aprobat un master plan pe 20 de ani privind producția, transportul și distribuția de energie termică, cu indicatori și ținte clare și s-a apucat de treaba, în bună parte cu fonduri europene. Centrala de producție din anii `60-70 a fost înlocuită cu o centrală în cogenerare nouă (2016) - o investiție de 55 mil euro. Au fost modernizați 37,5 km rețea primară veche de 40 de ani - 33 mil EUR. Acum se modernizează încă 11 km de rețea primară și 148 de puncte termice (27 au fost reabilitate și automatizate, până în 2020 peste jumătate din punctele termice vor fi complet automatizate).
Rezultate: în perioada 2014-2018 Oradea a fost singurul oraș cu creștere constantă de consumatori branșați. În 2018, au fost 566 cereri noi de racordare, iar în 2019-2022 se estimează că se vor racorda încă 5.000 de apartamente.
