Într-un top european, grecii sunt cei mai mari restanțieri, circa 43% din familiile lor având astfel de restanțe. Ei sunt urmați de bulgari (cu circa 32% restanțieri) , de ciprioți (21,6%) și de italieni (18,6). La polul opus , cu 0% restanțieri sunt luxemburghezii, olandezii (3,8%) și nemții (4,6% dintre familiile de germani au restanțe la facturi sau rate).
Mai puṭin de o treime din gospodării (27,8%) au prezentat restanţe repetate (la întreţinerea locuinţei, rate la împrumuturi, plata utilităţilor etc.) cauzate în principal de situaţia financiară nesatisfăcătoare.
Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică (52,9% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (50,5%) şi abonamentul telefonic (41,4%).
Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (7,2%), explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi.
După statutul ocupaţional al capului gospodăriei se observă că gospodăriile de şomeri (categorie de persoane active) se regăsesc în situaţia cea mai dificilă, ponderea celor care nu şi-au putut plăti la timp sumele datorate fiind de circa 75%, proporţie mai mare faţǎ de celelalte categorii de gospodǎrii.
Fenomenul restanţelor este de asemenea mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii (28,8%) şi mai ales al celor cu doi adulţi ṣi 3 sau mai mulţi copii în întreţinere (44,5%).
