El a mai precizat că dacă vor fi reduse contribuţiile în condiţiile în care deficitul este atât de mare, nu se va rezolva nimic.
Supraimpozitarea veniturilor mari, efect temporar
"Dacă spui supraimpozitare, poţi să te duci cu gândul la ceva care are efect numai temporar. De pildă aşa cum au fost impozitate în mod suplimentar companiile din domeniul Energiei, dar lucrurile nu stau aşa", a spus preşedintele Consiliului Fiscal.
Citeşte şi: Liberalul Daniel Dăianu, președintele Consiliul Fiscal, critică programul Anghel Saligny
"Cred că, din păcate, la noi, nu este privită situaţia în ansamblu. Vorbim de 20 de miliarde de lei care au fost evocate de Ministerul de Finanţe, cu ceva timp în urmă, în sensul nevoii de a obţine, de acoperi acest gol, care se contura în execuţia bugetului public fie prin reducere drastică de cheltuieli, fie printr-o colectare mai bună”, a afirmat Dăianu.
5% din PIB deficit structural
El a precizat că România a ajuns în situaţia din 2019, având un deficit structural al bugetului de 5% din PIB.
“Din păcate, în 2023, noi suntem în situaţia din 2019, adică cu un deficit structural al bugetului care este în jur de 5% din PIB.
Este o situaţie care nu poate fi perpertuată. În 2020 am avut pandemia, deficitul s-a dus la puţin peste 9% din PIB, în 2021, pe fondul revenirii economice, deficitul a mers în jos, la peste 7% din PIB, şi anul trecut am avut un deficit puţin sub 6% din PIB, dar care beneficiase de nişte condiţii cu totul şi cu totul speciale", a afirmat Daniel Dăianu.
Citeşte şi: FMI: datoria României urcă la 68% din PIB în 2027. Dăianu: nu datoria e problema, ci deficitul
Expertul se referea "la o inflaţie foarte înaltă şi veniturile din energie. Noi ne-am întors în fapt la deficitul din 2019 anul prepandemiei, este un deficit structural ca diferenţă între venituri”.
Taxe mici
El a mai precizat că nivelul de taxare din România este printre cele mai reduse din Uniunea Europeană, conform News.ro.
“Nivelul de impozitare din România, de taxare, este printre cele mai reduse în UE. Şi am ajuns în această situaţie nu numai dintr-o abordare filosofică, ci pur şi simplu pentru că s-au produs erori monumentale în 2015, 2017.
Uitaţi-vă de pildă la reducerea veniturilor din impozitarea personală, veniturile personale, a scăzut de la 3,5, 3,6% din PIB la 2,4% din PIB. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu taxa pe valoare adaugată.
Aceasta este realitatea care este ilustrată şi de datele Eurostat, datele Fondului Monetar Internaţional şi ale Băncii Mondiale, adică vorbim pe cifre”, a mai afirmat Daniel Dăianu.
"Ne înpuşcăm în picior"
În opinia sa, este nevoie de o reformă a Administraţiei Publice.
“Este nevoie de o reformă a administraţiei publice şi la nivel central şi la nivel local, dar trebuie să rezolvăm chestiunea deficitului bugetar pentru că acum să ne imaginăm cum doresc poate unii să mai reducem taxe şi impozite, păi ne împuşcăm în picior.
Cum să mai reduci? Am văzut o propunere să aplicăm cota unică peste tot,, să se elimine toate facilităţile, toate scutirile care sunt practicate în relaţia cu unele sectoare economice – IT-ul, agricultura, construcţiile – dar să reducem contribuţiile.
Păi, dacă reducem contribuţiile, în condiţiile în care avem un deficit bugetar atât de mare, nu am făcut nimic”, a mai declarat Dăianu, care a precizat că toate propunerile care apar în spaţiul public nu sunt însoţite de cifre, de impactul bugetar.
