După ce industria lemnului a înregistrat pierderi estimate de 1.8 miliarde de dolari în 2020, o nouă speranță de revitalizare apare la orizont: construcțiile din „material lemnos procesat” (agregate din material lemnos, folosite la construcția zgârie norilor din lemn).
Analiștii observă o creștere a folosirii materialelor lemnoase în construcții complexe, în principal ca răspuns la impactul negativ asupra mediului al materialelor de construcție clasice, cum ar fi betonul sau oțelul. Mai simplu spus, este mult mai sustenabil și ecologic să folosești lemn procesat în construcția unei clădiri decât agregate din beton și oțel. Ca informație de context și pentru un ordin de proporție: industria cimentului este responsabilă pentru 8% din totalul emisiilor globale de dioxid de carbon, de două ori mai mult decât transportul pe mare sau în aer.
Guvernul american investește 32 de milioane de dolari în inovații și granturi pentru dezvoltarea sectorului de construcții din lemn
Materialele lemnoase procesate sunt obținute din recoltarea arborilor tineri, cu o rată de creștere foarte rapidă. Marcus Kofman, de la Departamentul Silvic din Oregon spune că recoltarea acestui tip de arbori ajută la creșterea viabilității economice a pădurii recoltate. Mai mult decât atât, expertul subliniază că pădurea, prin recoltarea arborilor tineri care nu au o valoare economică considerabilă, ”pădurea câștigă reziliență”.
Jurnaliștii de la The Economist subliniază că principalii beneficiari de granturi și inovații din legea pentru infrastructură promulgată recent de Joe Biden, sunt chiar reprezentanții construcțiilor pe bază de lemn procesat.
Materialele lemnoase procesate - invenție austriacă din anii 90, folosită de americani abia din 2015
Structurile complexe, bazate pe materiale de construcții obținute din lemn procesat au fost incluse de autoritățile americane în codul național al construcțiilor în 2015. De atunci și până în prezent, 1.500 de structuri au fost construite sau proiectate cu acest tip de material. În Milwakee, cea mai mare construcție de lemn din lume a fost înregistrată în luna Iulie a.c. Zgârie-norul Ascent, cu o înălțime de 86.6 m și 25 de etaje, devine cea mai înaltă construcție din lemn din lume. Construcții similare se regăsesc în Canada (țară care investește constat în industria construcțiilor din lemn), Norvegia și chiar în Regatul Unit al Marii Britanii.
În România, industria lemnului pierde avantajul competitiv
Cel mai mare procesator de lemn din România a închis în acest an două unități de producție. Reprezentanții industriei spun că accesul la resursă le este restricționat, ceea ce îi obligă să recurgă la importuri masive de bușteni din Uniunea Europeană. România procesează lemn care provine din Germania, Austria, Cehia sau Norvegia, cu costuri substanțiale pentru transport. În cascadă, restricționarea accesului la masa lemnoasă afectează pe verticală și orizontală toate industriile aferente lemnului, de la recoltare, la procesare, transport, construcții sau mobilă.
Reprezentanții industriei mai arată că potențialul de recoltare masă lemnoasă în România nu este nici pe departe atins. Practic, în România, anual, se recoltează cca. 60% din masa lemnoasă care crește, în mod natural sau prin plantări, la nivel național. Media europeană este de 70%. State precum Germania sau Austria recoltează, proporțional, mult mai mult lemn decât România. Spre exemplu, Germania a recoltat peste 80 de milioane de m3 în ultimul an, de peste patru ori mai mult decât România.
În același timp, state precum Ungaria și-au restricționat exporturile de buștean, și au relaxat restricțiile de exploatare a pădurilor în încercarea de a mări stocurile de lemn de foc pentru iarnă, citează o altă publicație americană, Washington Post.
Construcțiile din lemn, atrăgătoare pentru activiștii de mediu
Laurie Wayburn de la Pacific Forest Trust, grup de conservare naturală, a declarat pentru The Economist că lemnul și materialele din lemn procesat sunt „foarte promițătoare” pentru sectorul construcțiilor, pentru că „sunt un mix perfect între două nevoi: cea comercială și cea de protecție a mediului.”