Societatea de Transport București (STB) ar da faliment imediat dacă ar fi eliminate subvențiile acordate de Primăria București. Valoarea acestora a crescut în ultimii cinci ani cu 240%, pe fondul creșterii salariilor angajaților companiei, a achiziționării a 530 de autobuze și a deschiderii de noi rute, adeseori neprofitabile, înspre locatățile din județul Ilfov.
Astfel, dacă în 2015, RATB (regia precursoare STB) primea 505 milioane de lei subvenție de la stat, în 2020 suma a ajuns la 1,235 miliarde de lei.
Suma nu a fost achitată integral de către Primăria București, astfel că instituția a acumulat o datorie către STB, în acești cinci ani, de 900 de milioane de lei.
Practic, un sfert din bugetul total al Capitalei, pentru un an, ar trebui plătit doar către societatea de transport public, în contul subvenției pe care o primește pentru a menține cel mai mic preț al biletelor din țară, doar 1,3 lei pe călătore.
Altfel spus, deși oficial prețul unui bilet este de 1,3 lei când îl cumperi de la distribuitorii STB, în realitate bucureștenii plătesc mult mai mult pentru o călătorie, dar prin taxele pe care le achită către buget.
Subvențiile acordate de Primăria București pentru STB. Grafic preluat de la Sorin Ioniță
„Noi achităm doar 20% din costul unui bilet (1.3 RON, printre cele mai ieftine din ţară). Restul e subvenţia pe care Primăria Bucureşti o promite STB, e inclusă în buget, dar nu e plătită integral niciodată. Sub Firea acestă diferenţă s-a mărit: anul trecut le-a promis 1.235 miliarde, dar a virat 825 milioane, adică 66% din sumă. În timp s-au acumulat 900 milioane datorie. (...)
Aici duce populismul: bugetul pe 2021 de 4 miliarde de lei al Primăriei Generale face cât subvenţia pentru gicacalorie plus subvenţia STB + plata datoriilor istorice acumulate la cele două companii”, a scris Sorin Ioniță, de la Expert Forum.
Din vânzarea de bilete, Societatea de Transport București încasează doar 8% din veniturile sale anuale, o sumă departe de a acoperi cheltuielile uriașe ale societății.
Astfel, STB a avut ca venituri din surse proprii doar 4,2 milioane de lei. În schimb, numai cheltuielile cu personalul, respectiv salariile, potrivit bugetului pentru anul 2020, au fost anul trecut de 969,2 milioane de lei.
Primarul Nicușor Dan nu dorește eliminarea subvenției
Prețul unei călătorii cu autobuzul sau tramvaiul este de 2,5 lei. Compania locală de transport în comun (CTP) încasează astfel 564 lei/pentru un călător în medie, prin comparație cu Bucureşti, unde STB iar doar 112 lei pentru un călător, pe an.
La Iași, prețul unui bilet este tot de 2,5 lei, dar e valabil pentru 120 de minute, pe orice mijloc de transport în comun. La Timișoara, un bilet la același preț e valabil doar 60 de minute. La Brașov, se aplică același sistem ca în Cluj, 2,5 lei pentru o singură călătorie, fără interval orar.
Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, a declarat că nu va elimina subvenția pentru transportul în comun din Capitală.
„Niciun serviciu de transport din lumea civilizată nu trăieşte numai din bilete. Peste tot există o subvenţie de la Municipalitate – în zona pariziană, de exemplu, inclusiv de la autoritatea naţională – pentru că este un interes public ca oamenii să folosească serviciul public, să nu folosească maşina proprietate personală şi astfel să polueze mai puţin”, a declarat primarul general.
Nicușor Dan a menționat că analizează un sistem cu bilete după modelul de la Iași sau Timișoara.
„Vom trece de la preţ pe călătorie la preţ pe oră sau oră şi u sfert, o să vedem exact, astfel încât, cu acelaşi bilet să poţi să schimbi două-trei mijloace de transport, aşa cum este peste tot în lumea civilizată”, a menționat edilul.
