Viaţa se scumpeşte. Cât va fi cursul euro-leu în anul 2024. Deficitul bugetar va ajunge la 6%. Unicredit a publicat prognoza trimestrială pentru România, care nu aduce veşti bune pentru ţara noastră.
Economia va crește cu 3%, în 2024, și cu 1,6%, în 2025, pentru că Guvernul va înăspri politica fiscală doar după alegerile programate pentru aceste an.
Va fi peste 5 lei un euro, anul acesta. Deficitul bugetar va ajunge la 6%
Cererea internă va fi motorul creșterii în acest an, urmând ca exporturile să joace un rol mai important în anul 2025, prefigurează Unicredit, într-o prognoză care ia pe rând situaţia economică şi fiscal-bugetară din fiecare stat UE.
Banca se așteaptă ca inflația din România să nu-şi atingă ținta propusă de BNR, în anii 2024 şi 2025, BNR urmând să reducă dobânda de referinţă la 6%, anul acesta, și la 4%, în anul 2025.
"Considerăm că cursul valutar euro-leu va ajunge la 5,00 lei – 5,10 lei, în Trimestrul 1 al acestui an", crede Unicredit.
Citeşte şi: 11 miliarde de euro deficit bugetar. Care este limita de la care nu se mai pot mări pensiile
Deficitul de cont curent va rămâne finanțat în totalitate din investiţiile străine directe, din transferurile de bani europeni și din emisiunile de datorie suverană din străinătate. "Ne așteptăm ca actuala coaliție guvernamentală să rămână la putere după alegerile din acest an", spune banca.
Obligațiunile românești vor fi probabil o poveste de report, mai degrabă decât o poveste de convergență, în acest an, din cauza politicii fiscale relaxate și a cerințelor de capital mai mari, pentru deținerile de obligațiuni ale băncilor locale.
"Ne așteptăm la o cerere bună pentru primele obligațiuni green în euro, ale României", prognozează experţii instituţiei bancare.
Inacțiune politică în an electoral
Programul electoral aglomerat din acest an, cu alegeri pentru Parlamentul european (9 iunie), alegeri locale (cel târziu pe 22 septembrie), Preşedinţie (probabil înainte de sfârșitul lunii noiembrie, poate odată cu alegerile locale) și Parlament (după 6 decembrie), vor duce la inacţiune politică în domeniul economic.
Calendarul alegerilor va fi extrem de important. Liberalii (PNL) doresc să organizeze alegeri locale odată cu cele pentru Parlament sau președinte, pentru a se sprijini pe primarii lor populari.
Foto: Pexels/MART PRODUCTION
Partenerul lor principal de coaliție, social-democrații (PSD), par să se îndrepte spre o victorie clară în alegerile parlamentare, potrivit sondajelor de opinie.
Citeşte şi: Cum ne va afecta decizia Guvernului de a crește accizele la combustibili
Pericolul, susţine Unicredit, constă în politica fiscală relaxată din acest an, care va duce la un deficit bugetar apropiat de 6% din PIB.
"Guvernul le-a oferit susținătorilor săi două creșteri ale pensiilor (cu peste 40%, cumulat, în ianuarie și septembrie), două creșteri salariale pentru profesori (în ianuarie și în iunie, în total +20%), una pentru alți angajați din sectorul public (cu peste 10%) și una a salariului minim (cu aproximativ 12%)", aminteşte banca.
Premierul Marcel Ciolacu speră să mențină deficitul bugetar sub 5% din PIB, în 2024. "Credem că acest obiectiv este nerealist, având în vedere insuficiența măsuri compensatorii", opinează Unicredit.
Nu iese calculul cu îmbunătăţirea colectării taxelor
Ca întotdeauna, guvernul s-a angajat să îmbunătățească colectarea taxelor, deși acest lucru nu s-a întâmplat niciodată, într-un an electoral. De asemenea, își propune să reducă cheltuielile publice, prin raționalizarea angajărilor în administrație.
Unicredit vede cel puțin încă trei riscuri, care ar putea menține deficitul bugetar din acest an aproape de 6% din PIB:
Foto: INQUAM PHOTOS / Octav Ganea
1. Cheltuieli mai mari pentru bunuri și servicii, din cauza costurilor de organizare a până la cinci runde de alegeri și a acoperirii deficitului de finanțare a administrațiilor locale.
Citeşte şi: De unde a făcut rost Guvernul de bani pentru creșterea pensiilor cu 40% la recalculare. E oficial
2. Venituri mai mici din impozitele indirecte (în procente din PIB), din cauza respectării deficitare a obligațiilor fiscale în comerțul cu amănuntul din mediul rural, în magazinele de retail și pentru taxele vamale, care tind să se înrăutățească în anii electorali.
3. Arierate acumulate în 2023 și plătite în acest an. În timp ce o parte dintre acestea vor fi atribuite bugetului din 2023 (salarii și indemnizații ale angajaților din sectorul public), unele ar putea fi reportate în 2024 (de exemplu, în sectorul Sănătății, al Achizițiilor Publice și al Investițiilor).
Deficitul bugetar va scădea la 4,6% din PIB, în 2025
Marcel Ciolacu a exclus orice majorare de taxe anul acesta, dar a prezentat două opțiuni pentru creșterea încasărilor fiscale, începând cu anul 2025. Prima presupune ca impozitul forfetar pe venitul personal, de 10%, să fie înlocuit cu un sistem de impozitare progresivă.
Cea de-a doua presupune ca toate impozitele să fie unificate la 16%. Acest lucru ar implica impozite mai mari pe venituri, la microîntreprinderi și la PFA, acoperind astfel lacunele fiscale pe care administrațiile PSD anterioare le-au deschis, în perioada anilor 2016 - 2019.
"Vedem o combinație între cele două variante de planuri ca fiind mai probabilă, pentru a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB.
Cresc accizele
Astfel, ne așteptăm la impozitele progresive, pe niveluri de impozitare, pentru venituri și profituri, închiderea în continuare a lacunelor fiscale pentru microîntreprinderi și PFA, precum și impozite mai mari pe proprietate și pe extracția de mărfuri", spune Unicredit.
Accizele la carburanți, tutun și alcool vor fi probabil majorate în fiecare an, în timp ce plafonarea prețurilor la energie electrice și gaze naturale ar putea fi eliminate anul viitor.
Aceste măsuri ar permite reducerea deficitul bugetar spre 3% din PIB, până în anul 2027, și stabilizarea datoriei publice până în anul 2026, prevesteşte banca.
