VIDEO Sebastian Burduja (ministrul Energiei): România n-a investit în mari capacităţi de producţie de energie electrică, în trei decenii. Factura o pllătim cu toţii.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune că crede că România, "timp de peste trei decenii, nu a investit în mari capacități de producție a energiei electrice. Factura o plătim cu toții astăzi, așa cum putem să constatăm, având în vedere prețurile de pe piața zilei următoare (n.n.: PZU).
VIDEO Sebastian Burduja (ministrul Energiei): România n-a investit în mari capacităţi de producţie
Factura, cu ghilimele de rigoare, pentru că, într-adevăr, facturile sunt și rămân plafonate până la 1 aprilie anul viitor și sunt convins că veți aborda și acest subiect. De fapt, l-ați și abordat, cu distinşi colegi de panel".
Dar câţi bani europeani a atras Burduja, într-un an și trei luni de mandat? "Peste 13 miliarde de euro, fonduri nerambursabile. O bună parte dintre aceste fonduri merg în zona de producție", a spus acesta, la Newsweek Energy Summit, eveniment pentru viitorul energetic al României.
Demnitarul a detaliat: "Vorbim de investiția 1 din PNRR - 460 de milioane de euro, producție de energie verde, solar și eolian, undeva la 1.800 de megawați, noi pentru sistemul energetic românesc, și deja începem să recepționăm proiecte finalizate, care sunt puse în funcțiune și conectate la Sistemul Energetic Național".
Citeşte şi: EXCLUSIV Veste proastă despre cardul de energie. Guvernul anunță dacă se mai alimentează
Din Fondul pentru Modernizare, s-a făcut, de către Ministerul Energiei, "o alocare record, de 815 milioane de euro, în parte pentru autoconsum, în parte pentru producție. Apel lansat - sesiune încheiată, unde de asemenea așteptăm și sper ca până la finalul acestui an să reușim semnarea contractelor.
Puteți să adăugați încă 1800 - 2000 MW, cel puțin pe partea de producție, plus ceea ce este pe partea de autoconsum.
Jumătate de miliard de euro - tot din Fondul pentru Modernizare, pentru instituții publice, universități, ș.a.m.d. - apel lansat pe 6 decembrie", pe care sunt "deja aproape 200 de contracte semnate și acolo putem discuta.
Citeşte şi: Consiliul Concurenţei: Cum fac bani grei, pe spinarea românilor, băieţii deştepţi din Energie
De undeva la 500 MW putere instalată, pentru susținerea costurilor acestor instituții publice, așadar, cel puțin în zona de energie verde, dincolo de aceste apeluri, schema contractelor pentru diferență finanțate în premieră, de România, din fondul pentru modernizare - 3 miliarde de euro. Nu punem povara pe consumatorul final, unde sunt 5.000 MW, în total".
Sebastian Burduja detaliază:
"Prima licitație pe contract este în grafic, pentru anul acesta: 1.500 MW, din care 500 pe energie solară, 1.000 pe eoliene și încă 3.500 MW, pentru licitația de anul viitor, plus proiectele de la Complexul Energetic Oltenia, care însumează undeva la 700 MW, cu doi parteneri privați.
Asta înseamnă, adunând toate cifrele, undeva la 10.000 MW, care vor beneficia sau beneficiază de finanțări nerambursabile. Asta este în zona de producție de energie verde, bineînțeles, dar avem și programul nuclear".
Citeşte şi: Ministerul Energiei: Producţia de energie, neafectată de incidentul de la Complexul Oltenia
Pe care sunt vești foarte bune, spune Burduja, pentru reactoarele 3 şi 4. "Unitatea 1, în retehnologizare, este absolut pe un drum fără întoarcere. Plus proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni (n.n.: SMR), care a avansat în faza a 2-a și, la finalul anului viitor, vom putea să luăm o decizie finală, cu privire la această investiție.
Deci, facem acum, încercăm să recuperăm lipsurile din ultimele trei decenii și sunt ferm convins că în 3-5 ani de zile România va sta cu totul altfel, din perspectiva producției de energie electrică".
Partenerii evenimentului din acest an sunt: ACUE - FEDERAȚIA ASOCIAȚIILOR COMPANIILOR DE UTILITĂȚI DIN ENERGIE, FPPG - FEDERATIA PATRONALĂ PETROL ȘI GAZE, NUCLEARELECTRICA, HIDROELECTRICA, OMV PETROM, PREMIER ENERGY, ROMGAZ, TRANSGAZ, TRANSELECTRICA, TINMAR ENERGY
Ce măsuri consideră demnitarul că trebuie luate, la nivelul UE, pentru a asigura o piață unică de energie funcțională?
Nu este o piaţă unică funcţională
O inițiativă comună urmează să fie pusă pe tapet, pe masa Consiliului de Miniștri din 15 octombrie, de la Luxemburg, spune Sebastian Burduja, "unde noi arătăm niște cifre, care spun totul, care spun că pe PZU, pe head market, estul Europei a plătit în ultimele două-trei luni de zile prețuri cu mult mai mari decât vestul Europei.
Asta nu este o piață unică funcțională. Ne putem dori o piață unică funcțională, cum și-a dorit-o Uniunea Cărbunelui și Oțelului, dar astăzi discutăm despre o decuplare a Estului, față de Vest, sau despre o segregare a pieței, pentru că anumite state membre nu au făcut investițiile în interconexiuni.
VIDEO Sebastian Burduja (ministrul Energiei): România n-a investit în mari capacităţi de producţie - Foto: INQUAM PHOTOS-Malina Norocea
Și mă refer în mod special la state din centrul Europei, care asigură acest liant între Est și Vest: Austria, Slovacia, aici, infrastructura e o problemă, datele din teren nu mint.
O treime capacitate de interconectare
Discutăm despre state care au o capacitate de interconexiune foarte mică. România, din contră, la o producție zilnică excedentară, atunci când ne ies toate bine, când ne străduim, când bate și vânt, are undeva la 8.000 până în 9.000 MW energie activă, are capacitate de interconectare de 3.300 MW, deci undeva la o treime.
Ținta europeană minimă este de 15%, ori, sunt state, repet, poziționate strategic, ca Austria, Slovacia, care nu-și dezvoltă aceste interconexiuni, mizând pe faptul că energia ieftină produsă în vestul Europei, că vorbim de energia nucleară din Franța sau despre energia verde din Peninsula Iberică sau din alte zone ale continentului, din zona occidentală, din zona vestică, nu ajunge până în Est, deci se oprește la ei și se văd aceste lucruri foarte clar, pe harta aceea, cu țările și prețurile pe PZU.
