Numărul bibliotecilor şcolare a scăzut cu 500 din 2019 şi până anul trecut, de la 6.545 la 6.050, iar cel al copiilor care au împrumutat cel puţin o carte şcolară s-a diminuat cu peste 450.000, potrivit Salvaţi Copiii.
Newsweek a relatat în repetate rânduri despre modul în care statul privește impasibil cum accesul la lectură este tăiat pentru mulți copii.
România a închis, după Revoluție, 7.000 de biblioteci
Cifrele de mai sus nu trebuie să surprindă. Ele vin să întregească o tradiție păstrată după Revoluție.
Newsweek a scris că, în 2020, s-au închis un număr de 219 biblioteci școlare, iar în ultimul deceniu s-au închis un total de 1.974 biblioteci școlare. În anul 2020 mai funcționau 6.326 de biblioteci, potrivit INS.
Ținând cont de cifrele Salvați Copii, rezultă că între 2021 și 2022 la s-au închis 176 de biblioteci.
176 de biblioteci școlare, închise în ultimii doi ani
Pe de altă parte, statul închide anual sute de biblioteci publice, singura soluție pentru copiii săraci de a avea acces la lectură.
În total, România a închis, după Revoluție, 7.000 de biblioteci, peste 200 pe an. Pentru majoritatea covârșitoare a românilor, bibliotecile reprezintă singura alternativă la prețul prohibitiv al cărților.
La revoluție, România avea 2.620 de biblioteci comunale, cifră care s-a menținut până în 2000 când s-a ajuns la 2.618.
În 2010 mai existau un număr de 2.534 de biblioteci comunale. Apoi, a început declinul.
În ultimii zece ani, s-au închis 781 de biblioteci la sate, în medie aproape 80 pe an. Nicio regiune nu a fost exclusă de la acest declin.
Din satele din Oltenia au dispărut 100 de biblioteci, din Ardeal aproape 300, alte 80 în zona Iași-Suceava.
Pentru că nu au exercițiul lecturii, copii nu îl dobândesc nici pe cel al înțelegerii.
Ce știu și ce pot face elevii români în ceea ce privește citirea/ lectura?
„59,2% dintre elevi s-au situat cel puțin la nivelul 2 de competență, ceea ce înseamnă că pot înțelege un text de lungime medie, pot extrage ideea principală, pot căuta informații pe baza unor criterii, altfel spus, pot construi semnificații pe baza a ceea ce citesc (pot învăța pe baza lecturii).
Aproximativ 1% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) – pot înțelege texte lungi, pot utiliza concepte abstracte, pot face diferența dintre fapte și opinii”, potrivit testelor PISA.
Restul de 40% pot citi, dar nu înțeleg sensul celor citite.
„Consumul” lecturii scade
Conform statisticilor Asociaţiei Editorilor din România, ţara noastră se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte consumul de carte, cu o cifră de afaceri de circa 60 de milioane de euro înregistrată de edituri, în vreme ce Germania, de pildă, are cea mai mare piaţă de carte din Europa, care înregistrează vânzări anuale de circa 9 miliarde de euro.
