Mulți spun că noi nu avem un sistem de învățământ la fel cu cel din alte țări civilizate. Însă experții spun că acesta trebuie adaptat realității din țara noastră.

În ultima perioadă tot mai multe probleme au fost semnalate în spațiul public. Vorbim despre trafic și consum de droguri, bullying, greșeli de acordare a burselor, etc. 

Ce probleme are învățământul românesc. ”Un păcat capital al sistemului educațional”

Daniel Șuștac, expert european în domeniul medierii și coordonator & fondator al grupului "Părinții Elevilor din România" a explicat într-un interviu pentru Newsweek care sunt, în opinia sa, principlale probleme ale învățământului românesc. 

”Principala problemă a învățământului românesc este politizarea acerbă. Punerea în funcții de conducere a utililor, servililor și inconsistenților - în locul merituoșilor - costă scump, prețul alegerilor despre care fac vorbire este plătit de generații întregi de elevi. 

Citește și: Profesori implicați în trafic de droguri de mare risc. Unul dintre ei preda la o școală specială

Tot ce ține de educația autohtonă presupune un grad ridicat de politizare: managementul deficitar de sistem, favorizarea agreaților în locul profesioniștilor, infrastructura mai mereu imperfectă, lipsa profesionalizării sistemului, inexistența curățeniei din interior,

salarizarea inechitabilă, construcția – mereu nefericită, inadaptată și depășită - de curriculum, tolerarea bullyingului, impredictibilitatea din sistem, necorelarea conținuturilor, negarea tradițională a problemelor etc.  

Citeşte şi: Cum poate să obţină un student bursa socială. Ce alte ajutoare mai există

Educația imperfectă, de paradă, lasă urme evidente asupra unei națiuni. Confundarea învățământului obligatoriu cu expunerea la mediocritate, este un păcat capital al sistemului nostru educațional. 

Lipsa de coerență și valoare a politicilor educaționale românești este de notorietate. Să nu mai vorbesc despre desemnarile rușinoase de miniștri ai educației din ultimii 33 de ani!  

Ceea ce avem astăzi este mai degrabă pseudo-educație, un tip de educație cu multiple cusururi în care statul în loc să ofere elevilor sprijin necondiționat, preferă să pună piedici actului educațional”, a explicat Zeno Șuștac .

Daniel Șuștac Foto: Facebook

Zeno Șuștac  este avocat, expert european în domeniul medierii, conflictolog, doctor în filosofie, scriitor în domeniul Rezolvării Alternative a Disputelor, coordonator & fondator al grupului "Părinții Elevilor din România", autor al satirei educaționale "Alandalia"

Cum a reușit un elev să ia bursă de merit cu media 4,59

Un elev de la Liceul Tehnologic Agricol Bărcănești va primi anul acesta bursă de merit, în condiţiile în care a obţinut media 1,97. Nu este prima dată, metodologia de calcul a bursei de merit o permite. Anterior, a existat un elev cu media 4,59 care a obţinut-o.

Se poate lua bursă de merit cu medii de 4, 5, 6, 7, dacă elevii sunt în primii 30% din clasă, conform actualei metodologii de calcul.

Aşa că, dacă este posibil, se poate lua şi cu media 1,97. Totul, spre disperarea elevilor care învață la licee de top și care, spre ghinionul lor, au medii peste 9, însă nu s-au încadrat în procentul de 30% dintr-o clasă, impus de Ministerul Educaţiei.

Elevul eminent de 1,97 de la Liceul Tehnologic Agricol Bărcăneşti, din Judeţul prahova, primește acest stimulent financiar, pe baza rezultatului pe care l-a obținut la Evaluarea Națională.

Citeşte şi: Cum a reușit un elev să ia bursă de merit cu media 4,59. Cum a fost modificată legea Educației

Rezultatul îl plasează în primii 30% elevi din clasă, care vor fi recompensați lunar cu 450 de lei, pe considerente de merite deosebite la învățătură, așa cum se numeşte în lege bursa de merit.

„Este un elev de la profesională. A intrat cu media 1,97 și s-a încadrat să primească această bursă de merit, potrivit metodologiei – cadru. Avem la noi în liceu 46 de elevi care primesc această recompensă în bani.

Noi aplicăm legea în forma în care este ea, indiferent de cât de normală sau nu este o astfel de situație”, a precizat directorul liceului, Viorica Rădulescu.